Război în Ucraina, ziua 783 | Rusia a lansat 16 rachete și 31 de lovituri aeriene asupra unor ținte ucrainene, în ultima zi

Kievul va trimite o cerere de convocare a unei reuniuni a Consiliului Ucraina-NATO privind furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete, a declarat președintele ucrainean Vladimir Zelenski.

Zvonurile despre atacul rușilor asupra Kievului în viitorul apropiat „sunt răspândite de propaganda inamicului“, a afirmat, pentru agenția Ukrinform, Vasil Galamai, comandant al Batalionul 3 „Nahtigal”.

„Când rușii vorbesc despre asta atât de deschis, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple acest moment este foarte mică”, spune Galamai.

El a subliniat: că, la începutul invaziei, propaganda rusă a acționat în același mod și a încercat să provoace panică.

„Rușii spuneau că vor cuceri Kievul în trei zile, apoi s-a făcut o aluzie la o singură națiune”, și-a amintit luptătorul.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluție care sprijină reconstrucția Ucrainei și a cerut transferul la Kiev a bunurilor înghețate ale Federației Ruse, a precizat Oleksandr Gonciarenko, Avocatul Poporului din Ucraina, citat de Suspilne.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Potrivit acestuia, APCE solicită extinderea efectului rezoluției asupra activelor oligarhilor ruși din UE care cooperează cu Kremlinul.

Documentul solicită, de asemenea, dezvoltarea unui mecanism de urmărire penală a celor care cooperează cu Kremlinul, sub forma confiscării proprietăților pentru reconstrucția Ucrainei.

După cum agenția Ukrinform, 134 de participanți ai reuniunii au votat pentru rezoluția APCE și niciunul nu a votat împotrivă.

Principalele prevederi ale rezoluției:

• Necesitatea creării unui mecanism internațional de compensare sub auspiciile Consiliului Europei.
• Un apel către țări să coopereze în mod activ pentru transferul rapid al activelor Federației Ruse către mecanismul de compensare a pierderilor.
• Creați un fond fiduciar internațional către care vor fi transferate fonduri din toate activele de stat ale Federației Ruse în UE.
• Crearea unei comisii imparțiale și eficiente pentru revendicările internaționale.

Potrivit ziarului rusesc Kommersant, rezoluțiile APCE nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic;.

În seara zilei de 16 aprilie, au răsunat explozii la Herson, vestul Ucrainei, relatează TSN. Șeful administrației orașului, Roman Mrociko, a precizat armata rusă atacă de pe malul stâng al Niprului ocupat temporar.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Armata rusă a efectuat un atac aerian asupra infrastructurii civile din Iampil, estul Ucrainei, a informat Parchetul regiunii Sumî, preluat de Ukrainska Pravda.

„Pe 16 aprilie 2024, în jurul orei 15.00, folosind metode de luptă interzise de dreptul internațional, ocupanții au efectuat un atac aerian pe teritoriul comunității Iampil din districtul Sostkinski. În urma atacului, au fost avariate două întreprinderi private și un vehicul, iar un antreprenor de 29 de ani a fost și el rănit”, a precizat Parchetul.

Atacul cu bombă ghidată a avut loc în jurul orei 14.20, a declarat edilul local Viktor Kovalenko, pentru Suspilne Harkiv. O femeia de 57 de ani, șefa oficiului, și un client, un bărbat de 49 de ani, au fost răniți

După ce oficiul poștal din Zolociv a fost lovit, oamenii aflați în interior au fugit la adăpostul antibombă din apropierea Pe lângă clădirea poștei, au fost avariate mai multe case.

„Lovitura a avariat mai multe imobile, o farmacie și alte infrastructuri civile”, a explicat Oleksandr Prokudin, șeful administrației militarea din regiunea Herson. 15 localnici au fost răniți în atac, notează Ukraninska Pravda.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Pe 16 aprilie, armata rusă a atacat mai multe așezări din regiunea Sumîi cu mai multe lansatoare de rachete, precizează radiodifuzorul public Suspilne.

Armata ucraineană a lovit o stație radar rusă cu rază lungă din regiunea Brîansk, transmite Suspilne.

Radarul în valoare de 100 de milioane de dolari a fost lovit de șapte drone kamikaze. Complexul „Nebo-U” nu mai funcționează și „probabil s-a transformat într-o strecurătoare”, precizează surse citate de radiodifuzorul public ucrainean.

Federația Rusă a devenit „mai puțin capabilă să detecteze ținte aeriene de-a lungul graniței de nord cu Ucraina”.

Acesta este al doilea complex Nebo-U care a fost distrus de Direcția a 13-a Principală de Contrainformații a SBU. Primul anihilat a fost în regiunea Belgorod din Federația Rusă. Recent, complexul radar Kasta-2E2 din apropierea orașului Berdiansk ocupat temporar a fost distrus.

Centrala nucleară ucraineană din Zaporojie, ocupată din martie 2022 de Rusia în sudul Ucrainei, a suferit o serie de atacuri cu drone începând cu 7 aprilie, Moscova şi Kievul învinuindu-se reciproc, relatează AFP.

„Ne apropiem periculos de un accident nuclear” la Zaporojie, a avertizat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, denunţând recentele atacuri asupra centralei nucleare ucrainene.

„Aceste atacuri necugetate”, primele din noiembrie 2022 care vizează direct cea mai mare centrală electrică din Europa, „trebuie să înceteze imediat”, a pledat Rafael Grossi în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU dedicată acestei probleme.

„Deşi, din fericire, nu au provocat de această dată niciun incident radiologic, au crescut foarte mult riscul la centrala Zaporojie, unde siguranţa nucleară este deja compromisă”, a adăugat directorul general al agenţiei ONU, care are experţi la faţa locului.

Ele constituie, de asemenea, un „precedent periculos, ajungând cu succes la structura de izolare a unui reactor”, a mai spus el.

„Doi ani de război afectează serios siguranţa centralei nucleare Zaporojie. Fiecare dintre cei şapte piloni ai AIEA de securitate şi siguranţă nucleară au fost compromişi. Nu putem sta şi să nu facem nimic aşteptând ca o ultimă greutate să încline balanţa aflată într-un echilibru instabil”, a subliniat Rafael Grossi.

„Ne apropiem periculos de un accident nuclear”, a insistat el, cerând ca o „aruncare de zaruri să nu decidă ce se va întâmpla mâine”.

Chiar dacă cele şase reactoare ale centralei sunt oprite, „pericolele potenţiale ale unui accident nuclear major rămân foarte reale”, a ţinut să reamintească şeful AIEA.

Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a semnat, marți, legea privind îmbunătățirea anumitor probleme de mobilizare, înregistrare militară și serviciul militar, relatează Ukrainska Pravda.

Proiectul de lege care a fost adoptat de Rada de la Kiev, pe 11 aprilie, a fost trimis imediat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski care l-a semnat, la rândul său.

După semnarea de către șeful statului, actul legislativ va fi publicat în publicația oficială parlamentară „Vocea Ucrainei” și va intra în vigoare la o lună după aceea. 

Legea obligă bărbații ucraineni să își actualizeze datele de recrutare la autorități, mărește retribuțiile pentru cei care se oferă voluntari și adaugă noi pedepse pentru eschivarea de la recrutare

 „Acolo sunt prevăzute mecanisme care pot îmbunătăți mobilizarea. În primul rând, este vorba despre înregistrarea persoanelor în acte. Statul trebuie să știe cine este rezervist, cine poate fi mobilizat, cine are amânare și așa mai departe. De asemenea, sunt clar definite drepturile și mecanismele de funcționare ale consiliilor teritoriale militare și ale serviciului public. Aceasta a fost motiv de speculație, inclusiv în timpul acțiunilor rusești de influență politică și militară. Acum totul este scris și reglementat”, a declarat reprezentantul Ministerului Apărării al Ucrainei, Dmitrii Lazutkin.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, marți, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 3455.340 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 920 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 7.189 de tancuri, 13.809 de blindate, 11.609 sisteme de artilerie, 347 de avioane, 325 de elicoptere și 9.277 de drone.

Trupele rusești au încercat să avanseze pe șase fronturi, în special pe fronturile Bahmut și Novopavlivka, fiind înregistrate 104 confruntări în ultima zi, a transmis armata ucraineană.

Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, pe frontul din Bahmut forțele de apărare au respins 33 de asalturi rusești.

De asemenea, pe frontul din Novopavlivka, trupele ruse au încercat fără succes de 30 de ori să spargă apărarea ucraineană.

„În total, inamicul a lansat 16 rachete, 31 de lovituri aeriene și 79 de atacuri cu sistemele de rachete asupra pozițiilor trupelor noastre și a zonelor populate. Noaptea, invadatorii ruși au atacat din nou Ucraina, folosind 9 vehicule aeriene fără pilot de tip „Shahed”. Toate aceste 9 UAV-uri au fost distruse de forțele și mijloacele de apărare aeriană ale Ucrainei”, se arată în comunicatul armatei ucrainene.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus, marți, că rușii au reușit să distrugă centrala termică Trîpillea, din cauză că regiunea a rămas fără rachete pentru protecție, în condițiile lipsei de ajutor din partea aliaților, relatează Ukrainska Pravda.

 „Au zburat unsprezece rachete. Noi le-am distrus pe primele șapte, ceilalți patru au lovit stația. De ce, pentru că (noi – n.red.) aveam zero rachete. Am rămas fără nicio rachetă care să protejeaze Trîpillea”, a menționat Volodimir Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că, fără ajutorul Statelor Unite ale Americii, Ucraina nu va avea nicio șansă de a câștiga războiul cu Rusia

„Fără acest ajutor, nu vavem șanse să câștigăm. Trebuie să fii mai puternic decât inamicul pentru a-l învinge. Astăzi, prporiția obuzelor de artilerie este de unu la zece. Putem în aceste condiții? Nu. În orice caz, cu asemenea statistici, ne vor împinge înapoi în fiecare zi. Dacă vrem să apărăm ceea ce este sub controlul nostru, atunci ar trebui să trecem la numere proporționale – zece la zece”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că cerul european ar fi putut să beneficieze de același nivel de protecție precum cea primită de Israel în ultimele zile, în contextul atacului Iranului, dacă Ucraina ar fi fost sprijinită pe deplin de partenerii săi în interceptarea dronelor şi rachetelor, relatează News.ro.

„Întreaga lume a fost martoră la acţiunea aliaţilor în cerul Israelului şi al ţărilor vecine. Aceasta a demonstrat cât de cu adevărat eficientă poate fi unitatea în apărarea împotriva terorismului atunci când se bazează pe o voinţă politică suficientă. Israelul, Statele Unite, Regatul Unit, Franţa şi Iordania au acţionat împreună şi cu eficienţă maximă. Împreună, au împiedicat teroarea să prevaleze. Şi lucrează împreună, şi în coordonare cu alţii, pentru a preveni o nouă escaladare”, a spus liderul de la Kiev în mesajul său zilnic adresat națiunii.

El a amintit, în acest context, că ”Israelul nu este membru NATO, astfel încât nu a fost necesară nicio acţiune, cum ar fi declanşarea articolului 5. Şi nimeni nu a fost târât în război. Pur şi simplu au contribuit la protejarea vieţii umane”.

„Shahed-urile din cerul Ucrainei sună identic cu cele de deasupra Orientului Mijlociu. Impactul rachetelor balistice, dacă nu sunt interceptate, este acelaşi peste tot. Cerul european ar fi putut beneficia de acelaşi nivel de protecţie cu mult timp în urmă dacă Ucraina ar fi primit un sprijin deplin similar din partea partenerilor săi în interceptarea dronelor şi rachetelor. Teroarea trebuie învinsă complet şi peste tot, nu mai mult în unele locuri şi mai puţin în altele”, mai spus Zelenski.

Toate cele nouă drone Shahed cu care forțele ruse au atacat Ucraina, noaptea trecută, au fost distruse de apărarea aeriană, a transmis marți dimineață armata ucraineană, citată de Ukrainska Pravda.

„În noaptea de 16 aprilie, inamicul a atacat cu nouă UAV-uri de atac de tip Shahed de la Capul Chauda, în Crimeea. În regiunile Kherson, Mikolaiv, Hmelnițki, Poltava, Cerkasy și Dnipropetrovsk, dronele au fost distruse”, au transmis Forțele de Apărare ale Ucrainei.

Atacurile cu drone împotriva Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP) ocupate, din 7 și 9 aprilie, au făcut parte dintr-o „operațiune cu steag fals bine planificată de către Federația Rusă”, a declarat reprezentantul permanent al Ucrainei la Națiunile Unite, Sergiy Kyslytsya, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU din 15 aprilie, relatează The Kyiv Independent.

Consiliul de Securitate s-a reunit luni pentru a discuta despre siguranța și securitatea la centrala din Zaporojie, cea mai mare instalație nucleară din Europa, care este ocupată de forțele rusești din martie 2022.

În timpul reuniunii, Kyslytsya a declarat că vina pentru atacurile și riscurile sporite de la instalație aparține invaziei și ocupației rusești.

„Ceea ce s-a întâmplat la ZNPP pe 7 și 9 aprilie 2024 și ulterior a fost o operațiune de steag fals bine planificată de Federația Rusă”, a spus reprezentantul Ucrainei la ONU.

„Respingem categoric acuzațiile nebunești potrivit cărora Ucraina ar putea provoca un dezastru nuclear”, a adăugat Kyslytsya.

Rusia a afirmat că dronele ucrainene au fost implicate în atacurile din aprilie asupra centralei, acuzație pe care agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) o neagă, acuzând „o provocare a Rusiei”.

Comisia Europeană a anunțat luni că a aprobat Planul pentru Ucraina, o strategie de reformă și investiții pentru următorii patru ani, scrie The Kyiv Independent.

Conform planului, Ucraina va primi sprijin „regulat și previzibil” în cadrul mecanismului UE pentru Ucraina, în valoare de până la 50 de miliarde de euro (53 de miliarde de dolari), potrivit unul comunicat al Executivului comunitar.

UE a aprobat pachetul de ajutor financiar pentru Ucraina în februarie, alocând două treimi din sumă sub formă de împrumuturi și o treime sub formă de granturi. Ucraina a fost de acord să implementeze diverse reforme ca parte a condițiilor pentru a primi fondurile.

Premierul Denis Smîhal a prezentat planul de facilități pentru Ucraina președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe data de 20 martie.

„Strategia de reforme și de investiții a Ucrainei oferă o bază solidă pentru a reconstrui o Ucraină mai modernă și mai prosperă, pe drumul său către UE”, a declarat von der Leyen.

„Prin propunerea de astăzi, demonstrăm încă o dată că Europa este alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie și că suntem pregătiți să oferim sprijinul financiar atât de necesar”, a mai spus șefa Comisiei Europene.

Rusia şi Ucraina au negociat două luni cu ajutorul medierii Turciei restabilirea înţelegerii care a permis până în iulie anul trecut exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur în Marea Neagră şi chiar au ajuns la un acord în acest sens care urma să fie anunţat public de Ankara, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat întrucât Kievul s-a retras brusc, scrie luni Reuters, citând patru persoane implicate.

Potrivit acestor surse, care s-au exprimat cu condiţia anonimatului, acordul a fost convenit în martie „pentru a asigura securitatea navelor comerciale în Marea Neagră” şi, deşi Kievul nu a dorit să-l semneze formal, şi-a dat asentimentul ca preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan să-l anunţe pe 30 martie, înaintea alegerilor municipale care aveau apoi să fie un eşec pentru formaţiunea lui Erdogan, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).

„Chiar în ultima clipă, Ucraina s-a retras brusc şi acordul a picat”, spune una dintre cele patru surse, celelalte trei confirmându-i versiunea.

Nu este clar ce a determinat Kievul să se răzgândească. Rusia, Ucraina şi Turcia nu au comentat deocamdată oficial această relatare, notează Agerpres.

Preşedintele Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce războiul din Ucraina continuă.

Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, i-a cerut lui Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii lor private de la Conferința de Securitate de la Munchen din februarie, ca forțele ucrainene să nu atace rafinăriile de petrol rusești, cerință care l-a „iritat” pe liderul de la Kiev, scrie luni, 15 aprilie, The Washington Post (WP), citând surse familiare cu acest subiect.

Argumentul invocat de Harris a fost că atacurile ucrainene ar duce la creșterea prețurilor globale ale energiei și la acțiuni mai agresive de represalii din partea rușilor pe teritoriul Ucrainei.

Mai multe detalii: Zelenski a fost „iritat” de solicitarea SUA ca Ucraina să nu atace rafinăriile rusești de petrol și a respins-o, dezvăluie presa americană

Urmărește-ne pe Google News