LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 349 | Ucraina anunță „pierderi record” pentru armata rusă

Forțele aeriene ucrainene au bombardat șapte baze temporare și două poziții antiaeriene ale trupelor ruse în ultimele 24 de ore, a raportat Statul Major General.

De asemenea, armata ucraineană a distrus un avion rusesc de atac SU-25 și o dronă Orlan-10.

Potrivit informațiilor armatei ucrainene, Rusia a lansat în ultima zi o rachetă și 16 lovituri aeriene asupra Ucrainei.

Noul ministru german al apărării, Boris Pistorius, aflat marţi la Kiev într-o vizită surpriză, a declarat că Ucraina va primi peste 100 de tancuri de luptă de tipul Leopard 1A5 de la mai multe ţări europene, relatează DPA.

Cel puţin trei batalioane ar urma să fie echipate cu aceste tancuri până în primul sau al doilea trimestru al lui 2024, a declarat politicianul german cu prilejul vizitei, care a fost ţinută secretă din motive de securitate.

Pistorius nu a precizat ce ţări europene în afară de Germania vor furniza tancuri Leopard 1.

Armata ucraineană a susținut că ultimele 24 de ore au fost cele mai mortale din război pentru trupele rusești, după ce au fost uciși 1.030 de soldați, ducând bilanțul total la 133.190, potrivit The Guardian.

Cifrele marchează cea mai mare creștere a deceselor zilnice ale armatei ruse de la începutul războiului.

De cealaltă parte, Rusia susține că a ucis un număr mare de trupe ucrainene în ultimele săptămâni, susținând că a provocat 6.500 de victime în luna ianuarie.

Ucraina a publicat marți înregistrări video care par să surprindă luptători ruși care își târăsc comandantul grav rănit departe de câmpul de luptă și apoi îl bate violent cu lopeți, potrivit The Guardian.

Incidentul a fost surprins de o dronă ucraineană, în apropierea orașului din estul Bahmut, unde se duc lupte intense de luni de zile.

În imagini, se văd patru soldați din grupul de mercenari Wagner din Rusia care își poartă colegul printre dărâmăturile unor case, ținându-l de mâini și picioare.

Apoi îl aruncă lângă un hambar. O a dua filmare pare să surprindă trei bărbați care îl lovesc în mod repetat cu lopețile. Soarta comandantului rănit este neclară.

Cinci explozii puternice s-au auzit în cartierul Primorskyi din sud-vestul Mariupolului ocupat de ruși, a anunțat Petro Andrișcenko, un consilier al primarului din Mariupol, citat de Kyiv Independent.

Potrivit lui Andriuschenko, exploziile au avut loc, probabil, la locul unde ocupanții ruși au adus recent sisteme de apărare aeriană și alte echipamente militare. Andrișcenko nu a oferit mai multe detalii.

În urma exploziilor, Andrișcenko a raportat că „un număr mare de avioane rusești au fost observate deasupra orașului”.

Operatorul de rețea de stat al Ucrainei Ukrenergo a anunțat marți că lucrările de reparații continuă în regiunea Odesa în urma incendiului izbucnit pe 4 februarie la o substație supraîncărcată, potrivit Kyiv Independent.

Incendiul de la substație vine după atacurile continue ale Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei din octombrie. Dacă nu vor exista noi atacuri asupra infrastructurii energetice, regiunea Odesa va reveni la întreruperile de curent programate – care au fost în vigoare înainte de 4 februarie – între 11 și 12 februarie.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a avertizat cu privire la livrările de arme pentru Ucraina venite din Occident, spunând că nu se știe cum poate escalada conflictul, scrie The Guardian.

În remarcile din timpul unei conferințe, citate de agenția de presă Tass, deținută de stat, Șoigu a acuzat SUA și aliații săi că „încearcă să prelungească conflictul cât mai mult posibil”, furnizând Kievului ceea ce el a descris drept „arme ofensive grele”.

„Astfel de mișcări atrag de fapt țările NATO în conflict și pot duce în cele din urmă la o escaladare imprevizibilă.”, a spus acesta.

El a continuat, spunând că forțele ruse au făcut progrese în lupta pentru controlul orașului Bahmut din estul Ucrainei, spunând că ofensiva „înainta cu succes”.

Acuzele au izbucnit după ce informația potrivit căreia Volodimir Zelenski ar urma să vină la un summit la Bruxelles a ajuns în spațiul public, stârnind îngrijorări cu privire la siguranța președintelui Ucrainean, scrie The Guardian.

Se spune că Zelenski plănuiește o călătorie la Bruxelles joi pentru a se întâlni personal cu liderii UE la un summit și pentru a se adresa Parlamentului European într-o sesiune extraordinară.

Se crede că a părăsit Ucraina o singură dată de la invazia Rusiei din februarie: a făcut o vizită surpriză la Washington în decembrie, unde a vorbit la o sesiune comună a Congresului SUA și a cerut mai mult sprijin militar.

Acea călătorie a fost planificată în cel mai mare secret din cauza preocupărilor pentru siguranța lui, deși detaliile s-au scurs cu o zi înainte.

Parlamentul Ucrainei l-a aprobat pe Vasily Malyuk drept noul serviciu de securitate al țării, cunoscut sub numele de SBU, fiind șeful interimar al serviciului, potrivit CNN.

Malyuk, în vârstă de 39 de ani, lucrează în organele teritoriale ale SBU din 2001, cel mai recent conducând lupta împotriva corupției. Anul trecut, a fost pentru scurt timp și viceministru al Ministerului Afacerilor Interne.

El a devenit șef interimar al serviciului în iulie 2022, după demisia predecesorului său Ivan Bakanov.

Președintele Zelensky, care l-a nominalizat pe Malyuk, a menționat rolul său „în contracararea agresiunii, întoarcerea și eliberarea eroilor ucraineni”.

Ministrul apărării din Ucraina, al cărui mandat este chestionat de liderul partidului președintelui Volodimir Zelenski în parlament, a postat marți mesajul „rezist” pe Twitter, potrivit CNN,

„Vă mulțumesc tuturor pentru sprijinul dumneavoastră, precum și pentru criticile constructive”, a spus Oleksii Reznikov. „Tragem concluzii. Continuăm reformele. Chiar și în timpul războiului. Întărim apărarea și lucrăm pentru victorie. Glorie Ucrainei!”

Ministerul lui Reznikov a fost cufundat în ultimele săptămâni într-un scandal de corupție legat de cheltuielile militare.

Liderul fracțiunii parlamentare a lui Zelenski, David Arakhamia, a anunțat duminică că Reznikov va fi înlocuit în funcția de ministru al Apărării, dar a părut să tempereze acest lucru luni, spunând că nu se așteaptă nicio schimbare în această săptămână.

În interviul său pentru CNN, cel mai înalt oficial de securitate națională al Ucrainei, Oleksiy Danilov, a făcut aluzie și asupra capacității țării sale de a lovi Rusia pe propriul ei teritoriu, dincolo de Ucraina ocupată.

„În ceea ce privește teritoriul Rusiei, nimeni nu ne interzice să distrugem ținte cu arme produse în Ucraina. Avem astfel de arme? Da, da”, a declarat luni Danilov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei.

Națiunile occidentale au restricționat Ucraina să lovească teritoriul Rusiei cu arme donate de Occident.

Deși au existat în mod constant explozii inexplicabile în locuri strategice din Rusia pe parcursul războiului, Ucraina nu a recunoscut niciodată public că este responsabilă pentru atacuri.

Generalul-maior Kiril Budanov, șeful Agenției de Informații pentru Apărare a Ucrainei, a prezis luna trecută atacuri „din ce în ce mai avansate” în interiorul Rusiei, departe de linia frontului, fără a recunoaște vreo contribuție a Ucrainei.

Budanov a declarat pentru ABC News în ianuarie că a fost „foarte bucuros să vadă” atacuri în interiorul Rusiei, dar că nu a putut „să vă ofere (un) răspuns” dacă Ucraina a jucat un rol în astfel de lovituri.

Un înalt oficial din securitatea națională ucraineană a declarat pentru CNN că este încrezător că Ucraina va primi în cele din urmă avioane de luptă F-16 de fabricație americană.

„Este doar o chestiune de timp până com primi avioane F-16”, a declarat luni Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, pentru CNN, la Kiev. „Cu siguranță vor veni. Din păcate, între timp pierdem oamenii în lupta pentru independența noastră.”

F-16, dezvoltat pentru prima dată în anii 1970, este un avion de luptă foarte manevrabil, capabil să transporte șase rachete aer-aer sau aer-sol sub aripile sale.

Avioanele F-16 ar oferi Ucrainei capacitatea, în cazul în care ar depăși apărarea antiaeriană, să lovească Rusia cu o armă de fabricație americană mult în spatele liniilor frontului, chiar și în afara teritoriului considerat pe plan internațional a fi ucrainean.

Au existat angajamente din Occident pentru livrarea de tancuri de luptă către Ucraina în ultimele zile, ceea ce a condus la reînnoirea apelurilor de la Kiev pentru avioane de luptă. În mod public, totuși, liderii occidentali au evitat discuțiile despre avioanele de luptă pentru Ucraina.

„I-am trimis un card cu lista de dorințe lui Moș Crăciun anul trecut, iar avioanele de luptă [au fost] incluse în această listă de dorințe”, a spus într-un interviu pentru CNN, luna trecută, ministrul Apărării Oleksii Reznikov.

Kievul se așteaptă ca în următoarele luni Rusia să mobilizeze până la 500.000 de militari suplimentari, spune Vadim Skibitskii, adjunctul Serviciului de informații al apărării ucrainene, relatează CNN.

„Rusia va mobiliza între 300.000 și 500.000 de persoane pentru a desfășura operațiuni ofensive în sudul și estul Ucrainei în primăvara și vara anului 2023”, a spus oficialul de rang înalt, precizând că cei 500.000 de militari se vor adăuga celor 300.000 care au fost mobilizați în toamna anului trecut.

„Acest lucru dovedește că Kremlinul lui Putin nu are nicio intenție de a pune capăt acestui război. Ofensiva rusă ar putea avea loc în regiunile Donețk și Luhansk și, posibil, în regiunea Zaporojie. (…)”, a mai declarat Vadim Skibitskii.

În ultimele luni, oficialii ruși au negat că planifică o nouă mobilizare, însă la o conferință din decembrie a șefilor militari ruși, ministrul apărării Serghei Șoigu a propus întărirea forțelor armate cu până la 1,5 milioane militari, de la 1,15 milioane în prezent, pentru o perioadă de trei ani.

Șoigu preciza atunci că măsura este necesară „pentru a garanta rezolvarea problemelor legate de securitatea militară a Rusiei”.

Președintele rus, Vladimir Putin, a decretat pe 21 septembrie 2022 mobilizarea parțială, ceea ce a declanșat un exod al bărbaților care nu voiau să plece la luptă în Ucraina.

La începutul lunii noiembrie, liderul de la Moscova a anunțat că 318.000 de oameni, inclusiv voluntari, au fost mobilizați.

Cele 8 milioane de persoane au fugit în ţările vecine, începând cu luna februarie 2022, în timp ce alte 5,3 milioane sunt strămutate pe teritoriul țării, a anunțat marți, 7 februarie, Martin Griffiths, coordonatorul ONU pentru ajutor de urgenţă, potrivit DPA, preluată de Agerpres.

Griffiths a adăugat că intenţionează să prezinte la Geneva Planul de Răspuns Umanitar pentru Ucraina din acest an, care necesită aproximativ 3,9 miliarde de dolari, la sfârşitul acestei luni.

„Această violenţă nu dă niciun semn de atenuare”, a declarat el. Şeful Oficiului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a spus că 17,6 milioane de oameni, sau aproape 40% din populaţia Ucrainei, au nevoie de asistenţă umanitară.

Peste 7.000 de civili au fost ucişi de când Rusia şi-a început invazia în Ucraina, pe 24 februarie 2022, potrivit cifrelor oficiale ONU.

„Bilanţul real este cu siguranţă mai mare”, potrivit lui Griffiths.

Potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi UNHCR, războiul Rusiei cu Ucraina a dus la cea mai mare deplasare de refugiaţi de la Al Doilea Război Mondial și până acum.

Peste 3 milioane de refugiați ucraineni au intrat în România în anul 2022, iar potrivit informațiilor Libertatea din surse guvernamentale, numărul celor rămași este de aproximativ 100.000.

Andrei Kostin, directorul executiv al VTB, a doua cea mai mare bancă a Rusiei, a recunoscut că sancțiunile occidentale au paralizat părți din sectorul financiar al Rusiei, potrivit The Guardian.

„Țările vestice au blocat accesul mai multor bănci majore rusești la sistemul internațional de plăți SWIFT la scurt timp după ce Moscova a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina, pe 24 februarie anul trecut, creditorii dominanti Sberbank și VTB fiind nevoiți să închidă în mare parte activitatea din Europa.”

Sancțiunile au căzut pentru VTB mai devreme decât majoritatea rivalilor autohtoni și, fiind puternic expusă piețelor internaționale și cu peste 20% din portofoliul său de credite în valută străină, banca a fost unul dintre cei peste 100 de creditori care înregistrează pierderi, pe măsură ce profiturile sectorului au scăzut, aproximativ 90% în 2022.

Kostin, într-un interviu pentru postul de televiziune de stat Rossiya 24, a spus că banca a reușit să-și crească portofoliile de împrumutur, dar că sancțiunile au dus la pierderea creditorilor.

Controalele de capital introduse în februarie și martie anul trecut au inclus o interdicție de a cumpăra dolari și euro în numerar, deoarece deponenții au retras fonduri în grabă, iar Moscova a încercat să-și controleze piața valutară.

Yevheniya Kravciuk, șeful adjunct al comisiei pentru politica umanitară și informațională a parlamentului ucrainean, a declarat că din cele 19 milioane de cărți, 11 milioane sunt în rusă, potrivit The Guardian.

„Unele cărți în limba ucraineană din epoca sovietică sunt, de asemenea, eliminate”, a spus Kravciuk, potrivit unei declarații publicate pe site-ul Radei Supreme, parlamentul țării.

„Există, de asemenea, recomandări pentru anularea și eliminarea cărților ai căror autori au susținut agresiunea armată împotriva Ucrainei”.

Nu a fost imediat clar ce s-a întâmplat cu cărțile retrase.

După ce Rusia a decis să anexeze Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014, Kievul a restricționat din ce în ce mai mult utilizarea cărților rusești. Procesul așa-numitei „derusificare” s-a accelerat când Rusia a invadat țara în urmă cu aproape un an.

La jumătatea anului 2022, Ucraina a restricționat distribuirea cărților rusești, încercând să rupă în continuare legăturile culturale dintre cei doi vecini și să anuleze politicile despre care autoritățile de la Kiev spun că au suprimat identitatea ucraineană de secole.

Kravciuk a adăugat că aproximativ 44% dintre cărțile din bibliotecile Ucrainei sunt în rusă, restul în ucraineană sau în limbile țărilor Uniunii Europene.

Liderii Rusiei vor continua să ceară progrese semnificative, dar rămâne puțin probabil ca Rusia să-și dezvolte forțele necesare pentru a schimba substanțial rezultatul războiului în următoarele săptămâni, potrivit celei mai recente actualizări de informații de la Ministerul britanic, scrie The Guardian.

Actualizarea vine în contextul în care Rusia trimite întăriri în estul Ucrainei înainte de o nouă ofensivă care ar putea începe săptămâna viitoare.

„Forțele ruse au reușit să câștige doar câteva sute de metri de teritoriu pe săptămână. Acest lucru se datorează aproape sigur faptului că Rusia nu are acum muniția și unitățile de manevră necesare pentru ofensive de succes. Înalții comandanți probabil fac planuri care necesită unități fără echipaj și fără experiență pentru a atinge obiective nerealiste din cauza presiunii politice și profesionale.”, arată raportul.

Informațiile spun că este foarte probabil ca Rusia să încerce să reînceapă operațiunile ofensive în Ucraina cu scopul de a captura părțile rămase sub ocupație ucraineană din regiunea Donețk.

În timp ce Rusia trimite întăriri în estul Ucrainei înainte de o nouă ofensivă, New York Times relatează care este atmosfera din orașele și satele care se întind de-a lungul sutelor de kilometri de pe frontul de est, scrie The Guardian.

Trupele ucrainene epuizate se plâng că sunt deja depășite numeric și obosite, chiar înainte ca Rusia atace cu cea mai mare parte din cei aproximativ 200.000 de soldați nou mobilizați. Și medicii din spitale vorbesc despre pierderi tot mai mari în timp ce încearcă să trateze soldații care au suferit răni îngrozitoare.

Civilii care stau în calea ofensivei planificate de ruși sunt puși din nou față în față cu decizia agonizantă de a pleca sau de a rămâne și de a aștepta dezastrul viitor.

Când și unde va începe cu adevărat noua ofensivă nu este încă clar, dar oficialii ucraineni sunt profund îngrijorați. Armata Ucrainei a sfidat evaluările îngrozitoare dinainte de război, zădărnicind eforturile timpurii ale Rusiei de a ocupa capitala, Kiev, și, în cele din urmă, împingând forțele ruse înapoi în nord-est și sud.

Dar armata rusă continuă să vină. Chiar acum, trupele nou mobilizate își termină antrenamentul și intră pe teren. Noile forțe includ un număr la fel de mare de soldați ca cel care a luat parte la ofensiva inițială în februarie 2022.

António Guterres, secretarul general al organizației și-a prezentat prioritățile pentru anul curent într-un discurs sumbru la Adunarea Generală a ONU, care s-a concentrat pe invazia Rusiei, criza climatică și sărăcia extremă, scrie The Guardian.

Guterres a remarcat că oamenii de știință de top și experți în securitate au mutat Ceasul Apocalipsei la doar 90 de secunde până la miezul nopții luna trecută, cel mai apropiat punct de anihilarea umanității.

Secretarul general a spus că o ia ca pe un avertisment.

„Trebuie să ne trezim – și să ne punem la treabă”, a implorat el, în timp ce citea o listă de probleme urgente pentru 2023.

În fruntea listei a fost războiul din Ucraina, care se apropie de aniversarea de un an.

„Perspectivele de pace continuă să scadă. Șansele unei escaladări în continuare și vărsări de sânge continuă să crească”, a spus el.

„Mă tem că lumea nu se îndreaptă somnambulă către un război mai larg. Mă tem că o face cu ochii larg deschiși.”, a mai spus Guterres.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat să participe la un „viitor summit” al UE, a anunţat luni Barend Leyts, un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European Charles Michel, fără a da alte detalii, citat de Kyiv Independent.

Charles Michel „l-a invitat pe (Volodimir) Zelenski să participe personal la un viitor summit (UE). Din motive de securitate, nu vor fi dezvăluite informaţii suplimentare”, a transmis pe Twitter Barend Leyts.

Cu toate acestea, mai multe surse europene au indicat o posibilă vizită a lui Zelenski la Bruxelles, joi, 9 februarie, cu ocazia unui summit al şefilor de stat şi de guvern din UE.

Dacă va fi confirmată, ar fi prima vizită a preşedintelui ucrainean în capitala UE de la începutul ofensivei militare ruse împotriva ţării sale, la 24 februarie 2022.

Trupele ruse au bombardat luni după-amiază două districte din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat Mikola Lukashuk, șeful consiliului regional, citat de Kyiv Independent.

Atacurile au distrus trei case, trei ferme, o mașină, panouri solare, conducte de gaz și linii electrice în comunitatea Mirove de lângă Nikopol

Forțele armate ale Ucrainei au lovit 11 baze temporare și două poziții antiaeriene ale trupelor ruse în ultimele 24 de ore, a anunțat Statul Major General, citat de Kyiv Independent.

Potrivit raportului, forțele ruse au lansat cinci rachete și 12 lovituri aeriene asupra Ucrainei. Rusia a efectuat, de asemenea, 36 de atacuri cu sisteme de lansare multiplă de rachete (MLRS), în special asupra zonelor civile din Hola Prystan din regiunea Herson și orașul Herson.

Comitetul pentru Anchete din Rusia a anunţat luni că investighează presupusa utilizare de către Ucraina a unor arme chimice în apropierea oraşelor ucrainene Soledar şi Bahmut, transmite Reuters.

Comitetul a susținut că Republica Populară Doneţk, înfiinţată în teritoriile din Ucraina ocupate de forţele ruse, a raportat că mai multe drone ucrainene au folosit arme chimice în două locuri.

„Prin urmare, militarii din forţele armate ruse resimt o degradare a stării de sănătate şi simptome caracteristice de otrăvire”, a transmis comitetul, fără să dea detalii sau să numească substanţele presupus implicate.

Parlamentul Ucrainei a recunoscut luni grupul de mercenari Wagner ca organizație criminală internațională și a cerut guvernelor străine să facă același lucru, transmite Kyiv Independent.

Departamentul de Trezorerie al SUA a desemnat pe 26 ianuarie grupul Wagner drept „organizație criminală transnațională semnificativă” și a impus sancțiuni rețelei sale de sprijin din întreaga lume.

Papa Francisc a declarat duminică, într-un interviu acordat pentru Corriere della Sera, că este deschis să se întâlnească atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Kyiv Independent.

Papa a spus că nu a mers anterior la Kiev pentru că atunci nu a fost posibil să vină în capitala Ucrainei.

Acesta a adăugat că voia să meargă la Moscova pentru a discuta cu Putin la începutul invaziei, dar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a amânat vizita.

Forțele ruse încearcă să țină pe loc forțele ucrainene cu lupte în regiunea estică Donbas, în timp ce Moscova adună acolo trupe suplimentare pentru o ofensivă masivă, preconizată în săptămânile următoare, care poate viza regiunea Luhansk, spun ucrainenii, potrivit The Guardian.

Săptămânile de lupte intense au continuat în în jurul orașului Bahmut și a orașelor din apropiere, Soledar și Vuhledar, a declarat biroul prezidențial al Ucrainei.

Forțele Moscovei sunt situate în regiunea Donețk, vecină cu Luhansk, alături de care alcătuiește regiunea Donbas, o zonă industrială care se învecinează cu Rusia. Pavlo Kyrylenko, guvernatorul Donețkului, a spus:

„Bătăliile pentru regiune se intensifică. Rușii aruncă noi unități în luptă și ne eradichează orașele și satele.”

La Luhansk, guvernatorul Serhiy Haidai a spus că bombardamentele de acolo s-au liniștit deoarece „rușii au economisit muniție pentru o ofensivă la scară largă”.

Vorbind cu postul de știri Vot Tak, el a spus că „din ce în ce mai mulți” rezerviști ruși se îndreaptă spre Luhansk, după informații conform cărora Moscova a construit tancuri și personal în regiune în ultimele luni.

Comentariile lui Haidai vin după afirmațiile recente ale personalului general al Ucrainei conform cărora a văzut sosirea întăririlor medicale din Rusia pentru a trata personalul militar rănit în regiunea ocupată Luhansk, susținând evaluările, inclusiv ale Institutului pentru Studiul Războiului, potrivit cărora forțele ruse se pregătesc pentru

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE