Lovitură sub centură. Rusia folosește gazele ca armă pentru a supune Rep. Moldova: „Se apropie o criză energetică și umanitară gravă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Kremlinul face tot ce-i stă în putință pentru a recâștiga controlul asupra Republicii Moldova. Anul trecut a depus eforturi pentru a influența alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), dar tacticile folosite nu i-au adus rezultatele dorite. În aceste condiții, a decis să utilizeze o altă armă, comentează publicația poloneză Onet.
Cuprins:
Regiunea separatistă prorusă Transnistria, din estul Republicii Moldova, este aproape complet dependentă de gazele rusești. Cu toate acestea, Gazprom a decis să întrerupă livrările, expunând Transnistria și Republica Moldova per ansamblu la o gravă criză energetică și umanitară. Experții sunt de acord asupra unui aspect, și anume că Moscova intenționează în acest fel să provoace și mai multe tensiuni la Chișinău înainte de alegerile parlamentare, prevăzute să aibă loc pe 11 iulie 2025.
Întreruperea furnizării de gaze rusești către Republica Moldova poate duce la o criză energetică și umanitară gravă. Conducerea de la Chișinău a anunțat deja necesitatea unor măsuri de reducere a consumului de gaze cu o treime și a instituit starea de urgență pentru 60 de zile.
În Transnistria - o regiune loială Moscovei - doar spitalele și infrastructurile-cheie primesc încălzire de la începutul anului. Miercuri, autoritățile separatiste de la Tiraspol au declarat stare de urgență și au întrerupt furnizarea de căldură și apă caldă pentru locuitori.
„Încă avem gaze, dar presiunea este foarte mică. Doar ce a mai rămas în țevi”, a declarat un localnic pentru BBC în prima zi de deconectare de la gaze.
Transnistria și-a anunțat secesiunea față de Republica Moldova la 2 septembrie 1990. În regiune staționează ilegal aproximativ 1.500 de soldați ruși, iar economia sa este complet dependentă de gazele rusești, pentru care autoritățile separatiste nu plătesc nimic. „Pur și simplu aveau un dosar în care se trecea lunar datoria. Cu toate acestea, Rusia nu a fost interesată să ceară acești bani”, spune Jakub Pieńkowski, de la Institutul Polonez de Relații Internaționale (PSIM).
Consecințe politice
Acum locuitorii Transnistriei sunt nevoiți să stea în frig. În unele orașe din Transnistria autoritățile au înființat „puncte de încălzire” și au pus la dispoziție un număr de contact pentru cei care au nevoie de lemne de foc. Oamenii sunt sfătuiți să se îmbrace gros, să stea toată familia într-o singură cameră, să acopere ferestrele și ușile de la balcoane cu pături sau perdele groase și să astupe găurile de la ferestre.
„Este interzisă folosirea sobelor pe gaz sau electrice pentru a încălzi apartamentul – poate duce la o tragedie”, avertizează compania energetică locală Tirasteploenergo.
Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, cea mai mare din Transnistria și din Republica Moldova, folosește deja cărbune pentru a genera energie, dar rezervele sunt pentru aproximativ 50 de zile. Asta înseamnă și probleme pentru restul Republicii Moldova, care se aprovizionează în proporție de 80 la sută cu energie electrică de la această centrală.
Guvernul de la Chișinău dă asigurări că are un stoc de gaze ce acoperă consumul intern până la mijlocul lunii martie și va continua achizițiile de energie electrică din Europa, dar aceasta va implica o creștere a costurilor. În contextul stării de urgență, decretate luna trecută, întreprinderile și cetățenii moldoveni au primit ordin să limiteze consumul.
Încetarea livrărilor de gaze rusești via Ucraina poate afecta alte două țări: Slovacia și Ungaria. Conduse de prim-miniștri proruși, cele două țări au fost mult mai lente decât altele din UE pentru a scăpa de dependența energetică din Rusia.
Spre deosebire de cele două țări membre UE, Republica Moldova este mai săracă și mai puțin stabilă. O criză energetică prelungită ar putea avea consecințe economice și politice grave – exact ceea ce își dorește Kremlinul.
Rusia ar putea alimenta Transnistria cu gaze via Turcia, dar la un preț mai mare. Cu toate acestea, Gazprom a decis să oprească livrările pe motiv că Republica Moldova i-ar datora 709 milioane de dolari. Guvernul Republicii Moldova respinge această datorie, care nu este confirmată de un audit internațional. În realitate, spune Chișinăul, suma datorată se ridică la aproximativ 9 milioane de dolari, iar o parte a fost rambursată deja.
Tactica rusească de destabilizare
„Nu tratăm această situație ca pe o criză energetică, ci ca pe o criză de securitate provocată de Rusia pentru a destabiliza Republica Moldova din punct de vedere economic și social”, afirmă pentru BBC Olga Roșca, consiliera pentru politică externă al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. „Este vorba, fără îndoială, de o operațiune premergătoare alegerilor parlamentare din 2025”, adaugă Roșca.
Relațiile dintre Chișinău și Moscova sunt foarte tensionate. Odată cu lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, Chișinăul a depus candidatura de aderare la UE și a întors în mod ferm spatele Moscovei. În toamna anului trecut, Maia Sandu a fost realesă în funcția de președintă în pofida eforturilor duse de Moscova împotriva candidaturii ei.
Înainte de învestirea lui Sandu, Serviciul de Informații Externe (SVR) al Rusiei a emis un comunicat ciudat în care susține în mod fals că președinta Republicii Moldova plănuiește să recurgă la forță pentru a „anexa” Transnistria și a restabili rezervele de energie, numind-o „nebună” și „instabilă emoțional”.
Analistul Jakub Pieńkowski este de acord că regimul de la Moscova se folosește de decizia Kievului de a nu prelungi contractul cu Gazprom. „Acesta este motivul apariţiei unor probleme politice şi sociale în Republica Moldova. Prețurile la energie electrică au crescut deja de aproximativ șase ori în trei ani, oamenii sunt supărați. Pe măsură ce situația umanitară din Transnistria se va deteriora, presiunea asupra Chișinăului va crește”, explică el.
„Vor crea o narațiune precum că Chișinăul îngheață Transnistria ca să se predea”, subliniază Olga Roșca.
În ceea ce privește livrările de gaze rusești către Transnistria, Jakub Pieńkowski crede că nu vor fi reluate cel puțin până la alegerile din vară. „Rusia poate aștepta până la alegeri, atunci probabil că vor câștiga partidele care nu sunt pro-UE... Pentru că Maia Sandu poate să vorbească despre aderarea la UE, dar la ce folosește dacă oamenii nu au bani pentru electricitate și gaze? Acesta este obiectivul Rusiei”, este de părere analistul polonez.
O criză de securitate provocată deliberat
Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al președintei Sandu, acuză Rusia că folosește energia ca armă „pentru a destabiliza situația economică și socială a Republicii Moldova, pentru a slăbi guvernul pro-reformist înainte de alegeri și pentru a crea condiții pentru întoarcerea forțelor proruse la putere”. Potrivit acestuia, Republica Moldova, care sprijină Ucraina și are statutul de stat candidat la UE, nu se confruntă cu o „criză energetică, ci cu o criză de securitate creată în mod deliberat” de Rusia ca formă de amestec în alegerile parlamentare din vară.
Alegerile din iulie vor fi un alt scrutin-cheie pentru Republica Moldova - imediat după alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE. Primul test electoral a fost câștigat de Maia Sandu, în pofida dezinformărilor rusești și activităților intense depuse de Moscova pentru victoria unui candidat prorus.
După primul tur al scrutinului prezidențial, Maia Sandu a acuzat „elementele străine” că se amestecă în alegeri pentru a destabiliza Republica Moldova, menționând în special cumpărarea a 300.000 de voturi, sau 20% din electorat. Responsabil de această schemă de fraudă electorală este omul de afaceri și politicianul prorus Ilan Șor, care a fugit în Israel, apoi în Rusia pentru a scăpa de o pedeapsă la 15 ani de închisoare pentru rolul său în devalizarea a trei bănci moldovenești de un miliard de dolari.
Guvernul de la Chișinău s-a oferit să acorde ajutor umanitar Transnistriei, dar autoritățile separatiste de la Tiraspol au respins propunerea. Potrivit factorilor de decizie europeni, această entitate separatistă este principalul obstacol pentru aderarea Republicii Moldova la UE, conchide Onet.
