Lula, președintele Braziliei, a vizitat-o pe Cristina de Kirchner, fostă președintă a Argentinei, aflată în arest la domiciliu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Luiz Inácio Lula da Silva, președintele reales al Braziliei, a vizitat-o pe Cristina Fernández de Kirchner, fosta lideră condamnată a Argentinei, care se află în arest la domiciliu, într-un gest de solidaritate de stânga care va tensiona și mai mult relațiile cu președintele libertarian Javier Milei.
Lula, care a petrecut 19 luni în închisoare pentru o condamnare pentru corupție care a fost ulterior anulată, s-a întâlnit aseară, timp de aproape o oră, cu aliata sa de lungă durată, Kirchner, în apartamentul acesteia din centrul orașului Buenos Aires. Fosta președintă, în vârstă de 72 de ani, este reținută acolo de când, în iunie, Curtea Supremă a Argentinei a confirmat condamnarea din 2022 pentru corupție, pe care ea o consideră motivată politic.
Lula se afla la Buenos Aires pentru un summit al grupului comercial sud-american Mercosur, unde a preluat președinția rotativă de la Milei în cadrul unei reuniuni reci, în care președintele argentinian a criticat blocul protecționist, calificându-l drept „o cortină de fier”. Diplomații din ambele țări afirmă că tensiunile la nivel înalt nu au împiedicat cooperarea la nivel inferior. Miercuri, Argentina a declarat că membrii Mercosur au convenit să extindă numărul de scutiri tarifare pentru fiecare țară, răspunzând astfel cererilor lui Milei pentru o mai mare flexibilitate.
MISERIA PLANIFICADA Y TERRORISMO DE ESTADO DE BAJA INTENSIDAD.
— Cristina Kirchner (@CFKArgentina) July 3, 2025
HOY RECIBIMOS AL COMPAÑERO @LulaOficial en mi casa, donde estoy bajo detención domiciliaria por decisión de un Poder Judicial que hace tiempo dejó de disimular su subordinación política y se convirtió en un partido… pic.twitter.com/4WgdyeZdrP
Întâlnirea cu Kirchner a avut loc la începutul după-amiezii. Lula a sosit în jurul orei locale 12.30, însoțit de escorte și gărzi de corp ale poliției argentiniene, într-un sistem strict de securitate. Întâlnirea a durat aproximativ 50 de minute. La sosire și plecare a fost aplaudat de susținătorii Cristinei Kirchner, care s-au adunat în fața casei fostei președinte condamnată pentru corupție. Vizitarea Cristinei a fost autorizată de instanțele argentiniene la cererea apărării fostei președinte. Luna trecută, Lula a sunat-o pe fosta președintă după ce Curtea Supremă a Argentinei a respins un apel prin care se solicita anularea condamnării sale pentru corupție. Cristina Kirchner a publicat două fotografii pe X, intr-una fiind vizibil la mâna stângă un ceas Rolex de 40.000 de euro.
„Lula a fost și el victima unui război juridic... Au încercat să-l reducă la tăcere. Nu au reușit”, a scris Kirchner într-o postare pe X după întâlnire. „S-a întors cu voturile poporului brazilian și cu capul sus. Vizita sa a fost mult mai mult decât un gest personal: a fost un act de solidaritate politică”. Mișcarea peronistă a Cristinei Kirchner a criticat vehement condamnarea lui Lula, predecesorul lui Milei, Alberto Fernández, vizitându-l pe brazilian în închisoare în 2019. Kirchner a afirmat că ambii lideri au fost victime ale „războiului juridic” dus de adversarii lor politici, o afirmație pe care cei de dreapta o consideră absurdă. Lula, care a condus Brazilia timp de opt ani până în 2011, a fost condamnat la 12 ani de închisoare în 2018, în cadrul unei ample campanii împotriva corupției. Susținătorii săi au afirmat că condamnarea sa a avut motive politice, iar sentința a fost ulterior anulată de Curtea Supremă, permițându-i o revenire spectaculoasă la putere.
Cristina Fernández de Kirchner a fost condamnată în 2022 pentru o schemă de atribuire a unor contracte de construcție de drumuri la prețuri exagerate lui Lázaro Báez, proprietarul unei firme de construcții și prieten al cuplului Kirchner. Conform rechizitoriului, omul de afaceri a câștigat 51 de licitații pentru lucrări publice, multe dintre ele fiind supraevaluate și neterminate. După ce a câștigat licitațiile, Báez a transferat o parte din fondurile publice provenite din lucrări Cristinei și soțului ei, Néstor Kirchner - care a guvernat Argentina între 2003 și 2007 -, precum și unor companii deținute de familia cuplului.
Fosta președintă a fost acuzată de conducerea unei organizații criminale și de desfășurarea unei administrări frauduloase timp de 12 ani, perioadă care a inclus guvernul soțului ei, Néstor (și el fost șef de stat) și cele două mandate ale sale. Se spune că schema a cauzat pierderi de un miliard de dolari americani bugetului public. Avocații ei neagă acuzațiile și susțin că sistemul juridic a fost părtinitor împotriva ei. Cei trei judecători federali care au pronunțat verdictul inițial au fost numiți inițial de propria ei administrație. Un sondaj realizat în iunie de institutul Opina Argentina a arătat că 57% dintre argentinieni consideră că Kirchner este vinovată de corupție, 37% considerând-o nevinovată, iar 6% nu au o opinie. Avocații Kirchner au promis că vor face apel împotriva condamnării sale la instanțele internaționale, așa cum a făcut Lula.
Întâlnirea dintre doi giganți ai stângii latino-americane din secolul XXI a subliniat răcirea diplomatică dintre Argentina și Brazilia, țări ai căror actuali președinți se află la capete opuse ale spectrului ideologic. În ciuda legăturilor economice extinse dintre țările lor, Lula și Milei nu au avut vreo întâlnire bilaterală de la preluarea mandatului de către politicianul de dreapta, în decembrie 2023. În schimb, fiecare a dat prioritate aliaților săi ideologici. Milei, care anul trecut l-a numit pe Lula „dinozaur idiot”, s-a întâlnit de două ori cu predecesorul de extremă dreapta și dușmanul politic al liderului brazilian, Jair Bolsonaro.
Argentinianul a denunțat, de asemenea, „persecuția judiciară” împotriva lui Bolsonaro, care este judecat pentru că ar fi complotat o lovitură de stat pentru a rămâne la putere după ce a pierdut alegerile în fața lui Lula în 2022. Condamnarea la șase ani de arest la domiciliu a Cristinei Kirchner a devenit un spectacol la Buenos Aires. Fosta președintă, care a fost, de asemenea, interzisă pe viață din funcțiile publice, a apărut de mai multe ori la balconul său pentru a-și saluta susținătorii adunați în fața casei. Mass-media locale au urmărit cu atenție deciziile judiciare privind detenția ei, de la montarea unui monitor la gleznă până la verificarea listei de vizitatori pe care trebuie să o înregistreze la tribunal.
Mulți foști lideri sud-americani s-au confruntat cu probleme juridice grave sau cu închisoarea în ultimii ani, de la fostul președinte al Peru, Alberto Fujimori, închis pentru încălcarea drepturilor omului, până la Rafael Correa din Ecuador, căruia i s-a acordat azil în Belgia pentru a evita să ispășească o pedeapsă de opt ani de închisoare pentru corupție în țara sa.
