Maia Sandu caută premier, după ce Alexandru Munteanu a demisionat în plin proces de aderare la UE. Care sunt culisele crizei din Republica Moldova

Munteanu și-a dat demisia după doar opt luni la conducerea Executivului, într-un moment în care Republica Moldova tocmai a deschis oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană, având ca obiectiv aderarea până în 2030. Totuși, succesul diplomatic a fost umbrit de crize interne care au afectat stabilitatea guvernării.

În mesajul prin care și-a anunțat demisia, premierul a afirmat că a acceptat funcția pentru a promova reforme profunde, dar a considerat că nu mai poate conduce guvernul în acord cu principiile și convingerile sale. El va rămâne în funcție doar interimar, până la desemnarea unui nou prim-ministru.

Maia Sandu a respins informațiile privind un conflict legat de lipsa de autonomie a premierului, susținând că acesta a ales să plece din proprie inițiativă. Totuși, președinta a recunoscut existența unor diferențe de viziune, iar presa locală a relatat că cei doi au avut o discuție tensionată cu o zi înaintea demisiei.

Popularitatea lui Munteanu scăzuse deja din cauza unui pachet de reforme economice care prevedea majorarea TVA la alimente și servicii de bază, precum și modificări salariale în administrația publică. Măsurile au provocat proteste, iar sondajele indicau că aproape 40% dintre cetățeni aveau o opinie negativă despre premier.

Criza s-a accentuat odată cu scandalul MoldATSA, compania de stat care administrează spațiul aerian. Directorul instituției a fost demis după suspiciuni privind autenticitatea CV-ului său, iar ulterior s-a aflat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Sandu, primise un salariu foarte mare ca purtător de cuvânt al companiei. Ea și-a dat demisia și a anunțat că va restitui bonusurile încasate, iar cazul a dus și la alte demisii în instituțiile implicate.

Pentru a limita efectele scandalului, Maia Sandu a anunțat o reorganizare a modului în care sunt administrate companiile de stat, cu reguli mai stricte pentru numiri, controale sporite și un rol mai important al instituțiilor anticorupție. Scopul este recâștigarea încrederii publice fără a încetini reformele cerute de Bruxelles.

Criza politică apare într-un moment esențial pentru parcursul european al Republicii Moldova, care a obținut statutul de candidat la UE în 2022 și a început recent negocierile de aderare. Deși PAS deține majoritatea parlamentară și poate desemna un nou premier fără sprijinul opoziției, succesorul lui Munteanu va avea misiunea de a stabiliza guvernarea și de a menține calendarul reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE