Mama eroină e o mamă fericită | Gabriela Boroș are, la 43 de ani, 17 copii pe care îi crește cum poate, dar mai ales cu iubire!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Casa lor, cocoţată pe un deal în cartierul Valea Târsei din Breaza, este în reconstrucţie. Cele cinci camere de la parter şi mansardă sunt destul de mici pentru “o echipă completă de fotbal” de 19 persoane, adică 17 copii plus doi părinţi. “Avem opt fete şi nouă băieţi. Nu sunt toţi acasă, Florina este anul II la Facultatea de Matematică din Bucureşti, Irina este în anul IV la Facultatea Industriei Petrolului din Ploieşti, un copil lucrează în Poliţie, în Snagov, iar unul e la muncă, la o croitorie din Breaza. Sunt foarte mândră şi mulţumită, aşa cum suntem”, spune mama lor, Gabriela Boroş, în vârstă de 43 de ani. Între timp, un grup de copii se joacă prin curte, altul prin casă. “Eu sunt ninja!”, se aude vocea lui Mihnea (7 ani). “Şi eu, şi eu!”, îi răspunde Rareş (3 ani).
Găteşte şi deretică în casă non-stop
Pare o dezorganizare generalizată, dar nu este nevoie decât de o singură vorbă a tatălui lor, Florin Boroş, 48 de ani, pentru ca toată echipa să se adune în sufragerie, pe canapeaua de sub icoană. Curaţi, zâmbăreţi, foarte uniţi! Vine şi Radu (16 ani) din curte, tocmai a adăpat animalele, “e primul băiat după o serie de 6 fete”, spune Florin Boroş, zâmbind cu mândrie. Gabriela, mama lor, nu munceşte, nici nu ar avea cum, trebuie să gătească şi să deretice aproape non-stop. O mai ajută fetele mai mari, care sunt acasă, şi mama-soacră. Locuiesc în aceeaşi curte, casa lor fiind în aceeaşi curte cu ceea ce îndeobşte se cheamă “casa bătrânească”. “Să ştiţi că mama mea a avut 14 fraţi, iar tata a avut 13 fraţi. Adică suntem un neam mare, nu de azi, de ieri…”, explică Florin. El este paznic la o firmă din localitate, lucrează în ture. Când este acasă se îngrijeşte de gospodărie. Când nu este, se îngrijesc băieţii cei mari, în frunte cu Radu… Între timp, intră în curte o femeie, se poate numi vecină, casele sunt rare, adică cei care locuiesc la un kilometru distanţă se pot numi vecini apropiaţi. A adus ceva de mâncare, de pomană, în pungi… “Ne vede Dumnezeu!”…
Cuprins:
Fiecare face ce îi spune vârsta
În timp ce Mihnea (7 ani), Luca (5 ani) şi Rareş (3 ani) se caţără prin copaci, Radu (16 ani) adapă animalele. Fiecare face ce poate conform vârstei lui. Toţi fraţii de vârstă şcolară merg la cursuri regulat şi învaţă foarte bine. Se pare că a contat mult faptul că cei mari au pornit cu dreptul în viaţă, iar cei mici îi pot imita, le calcă pe urme.
Trăiesc cu 93 de lei de persoană pe lună!
“Eu câştig 850 de lei, toată alocaţia minorilor se ridică la aproximativ 550 de lei pe lună şi cu asta am încheiat banii. Am avut un supliment de alocaţie până prin 2010, dar ni s-a tăiat, nu ni s-a spus de ce. Era o promisiune pentru 1 ianuarie 2015, dar nu am primit nimic şi nici nu ne punem mari speranţe. Însă primim ajutoare mereu, ba materiale de construcţii, ba mâncare, uneori haine, fiecare ce poate. Putem face faţă, deşi din afară poate părea imposibil…”, ne‑a spus zâmbind Florin Boroş.
«Mâncăm 15 litri de ciorbă la o masă!»
De obicei, cuvântul petrecere este asimilat cu o masă îmbelşugată, cu multe persoane. Din acest punct de vedere se poate spune că familia Boroş este mereu în petrecere! “Mâncăm oala de 15 litri de ciorbă la o masă. Trebuie să gătim mult, că suntem guri multe. Dar nu sunt singură, că mă ajută fetele cele mari”, explică Gabriela. Ei sunt acum, zi de zi, cincisprezece persoane în casă. A hrăni 15 guri, zi de zi, nu poate fi uşor. Iar când vin şi ceilalţi, studenţii şi poliţistul, este deja nuntă în toată regula! Nu au încă baie, este în construcţie, probabil în iunie va fi funcţională. Deocamdată se stă la rând, în faţa ligheanului, şi câte două ore, până termină să se spele toţi copiii. Lor le cam place să se joace cu apa. De asemenea, la toaleta din curte se stă la rând câte o oră; cu priorităţile de rigoare, desigur… “Nu ne plângem de nimic, doar de vacă… nu mai dă lapte şi asta este o catastrofă pentru noi. Dacă ar putea cineva, un om de bine, să ne ajute cu o văcuţă cu lapte, ar fi cel mai frumos... de 8 Martie”, mai spune Gabriela.
Populaţia României scade cu 14.000 de persoane lunar
Cazul familiei Borş, adică o familie cu mulţi copii, este unul rarisim în România de astăzi. În general, a scăzut numărul de căsătorii, iar cel al naşterilor se apropie de catastrofă. Conform datelor statistice, sporul demografic al Romaniei la 1 decembrie 2014 era estimat la 19.646.991 de persoane, în scădere cu 14.125 faţă de 1 noiembrie 2014. E ca şi cum ar fi dispărut de pe faţa pământului, în numai o lună, un oraş de mărimea municipiului Vatra Dornei, judeţul Suceava. Sunt mai puţini cei ce se nasc decât cei care mor cu 2%! Acum suntem cu aproximativ 475.000 de persoane mai puţini decât în 2011. În acest ritm, peste 117 ani nu va mai exista nici un fel de popor român, se va stinge de tot.
FOTOGRAFII: Gabriel Pătruț
