Mamă și fiu în clasa a patra, într-o școală din Covasna. „Nici la mătură nu ne angajează fără școală”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În Harghita și Covasna, un proiect european a adus peste 600 de adulți care au abandonat școala înapoi în bănci, scrie Școala 9. Maria va absolvi clasa a patra în același timp cu fiul ei, Odon și Istvan sunt doi frați de peste 40 de ani care au devenit colegi de bancă. Judit este pentru prima oară într-o sală de clasă la peste 30 de ani. Nici ea, nici celelalte cinci surori ale ei n-au fost la școală. În aceste județe cu rata șomajului peste media pe țară, mai mulți profesori încearcă să-i ajute pe cei fără carte să aibă o altă viață.
Cuprins:
Istvan vine la școală împreună cu fratele său mai mic, Odon. Au 44 și 43 de ani. Odon lucrează ca îngrijitor la Școala gimnazială „Godri Ferenc” din Sfântu Gheorghe, Covasna, iar fratele lui este muncitor la o firmă de prelucrare a lemnului. Stau cocoșați în două bănci mici. În spatele lor sunt desene cu ursuleți și iepurași de la clasa de dimineață. Mai au o lună și termină amândoi clasa a patra.
Ar fi putut să facă asta acum 30 de ani, doar că nu au pus mare preț pe școală. „Frati-miu mai mare mi-a spus să aruncăm ghiozdanul peste gard și să mergem să ne plimbăm. Aproape în fiecare zi mergeam în sat să călărim, ne plăceau caii. Părinții, când se întorceau de la muncă ne întrebau dacă am mers la școală și noi spuneam că da”, povestește ștrengărește bărbatul.
„Măcar acum să nu abandonăm”
Nu au reușit să termine nici clasa întâi. „Tata mi-a zis că atunci când o să vreau o diplomă, o să fie prea târziu. Și așa a fost!”, povestește bărbatul. Vor continua și după clasa a patra? Se uită amândoi către inspectorul școlar pentru minorități Bokor Attila, care astăzi este și traducătorul lor din maghiară. Nu se simt confortabil să răspundă la întrebări în română. „Dacă dumneavoastră doriți opt clase, opt facem”, spune Odon.
Mai târziu, inspectorul ne explică faptul că unii vin la școală în primul rând din devotament față de profesori și abia apoi se gândesc dacă le va folosi cumva diploma.
„Ar fi bine să aveți opt clase pentru că la AJOFM (Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă) sunt diferite niveluri de acces la cursuri. Sunt cursuri în care accesul e cu patru clase, altele cu opt. Dacă faceți opt clase, atunci deja aveți mai multe posibilități”, le explică didactic inspectorul.
Până una alta, să știe să scrie și să citească le dă și o mai mare independență, spun cei doi frați. „Celor cărora le spun că merg la școală ne încurajează, ne zic măcar acum să nu abandonăm, că dacă mergem în alt județ, măcar să știm să citim de pe o plăcuță unde suntem”, spune Odon.
Mamă și fiu, amândoi în clasa a patra
„Le spun tuturor să meargă la școală, dacă ați primit încă o șansă, mergeți să faceți școală. Nici la spălat WC-uri nu ne angajează fără școală, nici la mătură nu poți fără școală”, spune și Judit, care are o fetiță în clasa a șasea în aceeași instituție.
Ea n-a fost nicio zi la școală, de altfel niciuna dintre cele șase surori ale ei nu a fost. „Părinții lucrau la Brașov și noi trebuia să avem grijă una de alta. Mi-ar fi plăcut să învăț, dar așa era atunci și am venit acuma. Mă bucur că doamna învățătoare mă învață. Îmi doream mult copiii mei să nu ajungă ca mine”, spune Iudith.
În banca vecină stă Maria. Are și ea doi copii: o fetiță în clasa pregătitoare și băiatul într-a patra. Sunt practic colegi de școală. Uneori, băiatul, după ce termină orele, stă cu mama la cursurile de după-amiază. Au aceeași învățătoare.
„El îi spune mamei cum trebuie să facă, cum să citească, stă după-amiază cu mămica lui și lucrează împreună. Vine și fetița mică câteodată, cere și ea ceva de făcut, să deseneze. Vine întreaga familie și lucrează împreună”, povestește și învățătoarea lor Zsuzsanna Opra, pentru Școala 9.
„Pentru copii m-am întors la școală, pentru că nu puteam să-i ajut la teme. Copiii mă întrebau lucruri și eu n-am putut să-i ajut”, povestește eleva.
Ea a mers la școală trei clase și a absolvit doar două. Nu a mai continuat, pentru că ar fi trebuit în clasa a patra să meargă în alt sat și cum niciun coleg nu a continuat, părinții nu au lăsat-o acolo singură. „Fetele nu aveau voie să plece singure din sat”, spune Maria.
„Acum lucrez altfel cu fetița mea, citesc eu ceva, apoi ea, și eu învăț de la ea și ea de la mine. Acum învățăm cot la cot.”
Dimineața în pădure la lemne, după-amiaza la școală
Telefonul lui Istvan sună întruna. „Trebuie să plec că trebuie să încarc trei mașini cu lemne, de asta tot mă sună”, dă explicații bărbatul și se îndreaptă spre cuier să-și ia haina.
Clasele adulților sunt destul de gălăgioase, spune învățătoarea. Povestește zâmbind că nu știa în ce se bagă acum mai bine de zece ani, când a început să le predea alfabetul și adulților.
„Este foarte diferit să predai la adulți. La clasele mici am o programă și pot lucra cu ei cum trebuie, o pot urma. Adulții când vin la școală întâi vorbesc despre problemele lor, îmi cer sfaturi. Avem zile în care doar asta putem face, rezolvăm probleme administrative”, povestește femeia.
Progresele au și ele un alt ritm cu adulții, pentru că ei nu au program de făcut teme acasă, au alte responsabilități. Așa că uneori fiecare zi înseamnă încă un început de la zero. „Au învățat literele, să citească și să scrie, avem progrese. Acum pot scrie cuvinte, propoziții. Cel mai important este ce se face în clasă pentru că ei acasă nu lucrează deloc.”
Cei patru fac parte din clasa „A doua șansă” de la Școala gimnazială „Godri Ferenc” din Sfântu Gheorghe. În Sfântu Gheorghe sunt trei clase în total și în tot județul 9. Toți au fost readuși la școală prin proiectul european „REAL – Școala deschisă pentru toate vârstele”, organizat în Harghita și Covasna.
În școli din toată țara funcționează programul „A doua șansă” realizat de Ministerul Educației prin care persoanele care au abandonat școala se pot întoarce să învețe, gratuit, după o programă și orar adaptate.
Cu ce vine nou programul european din cele două județe este faptul că aceștia au primit 500 de lei pentru fiecare clasă absolvită și au fost sprijiniți și cu haine și rechizite. În plus, școlile au fost dotate și s-au creat posturi de profesori care să le predea adulților.
„Mulți dintre ei au mai trecut printr-un alt proiect de alfabetizare și au văzut că au mici avantaje, au început să se motiveze unii pe ceilalți. Mulți sunt rude și atunci dacă unul sau doi vin la școală, devine o modă. Deci nu vin doar pentru stimulente”, explică inspectorul Bokor Attila.
În total, peste 600 de adulți care au abandonat școala, din județele Covasna și Harghita, au revenit în bănci în ultimii doi ani.
Analfabetismul și șomajul merg mână în mână
Rata șomajului în aceste două județe este peste media pe țară de 3.09, potrivit datelor Ministerului Muncii. În Harghita erau peste 3000 de șomeri în ianuarie 2023 (rata șomajului - 3,88), iar în Covasna peste 5.500 (rata șomajului 4,65).
<strong>Din totalul șomerilor de la nivel național, peste 240.000, o treime este formată din cei care au terminat doar patru clase sau nu au fost deloc la școală, și o altă treime o reprezintă cei care au făcut doar gimnaziul. </strong>
Articolul complet, în Școala 9.
