De Adrian Cochino,

Doi oameni complet diferiți, președintele SUA Donald Trump și activista ecologistă Greta Thunberg, se vor ciocni în mesaje și viziuni la Davos, la marea întâlnire a liderilor lumii care are loc anual în localitatea din Alpii elvețieni.

Schimbările climatice vor constitui tema principală a selectei reuniuni la care bogătașii din întreaga lume vor sosi cu avioanele private, o ironie, ținând cont de îndemnurile la limitarea consumului de hidrocarburi pentru combaterea efectelor încălzirii globale.

Trump, un sceptic cu privire la schimbările climatice, va susține marți un discurs special pentru oficialii care reprezintă guverne, companii, bănci centrale și organizații transnaționale.

Două ore mai târziu, Greta Thunberg va deschide o dezbatere care va încerca să găsească o soluție pentru evitarea unei ”apocalipse climatice”.

Este foarte posibil ca cei doi să evite o întâlnire directă în cadrul reuniunii. De altfel, aceasta nici nu este programată.

Cei doi au mai fost prezenți anul trecut la același eveniment, la summitul ONU pe tema schimbărilor climatice, dar nici acolo nu și-au vorbit. Thunberg a fost filmată însă în timp ce îl privea intens pe Trump, aflat în trecere pe holurile conferinței.

Moment intens, în 2019, la summitul ONU pe tema schimbărilor climatice FOTO: Hepta

Activista a mărturisit la momentul respectiv că nu ar fi avut de ce să vorbească cu liderul de la Casa Albă.

Sincer, nu cred că aș fi spus nimic, deoarece e clar că nu-i ascultă pe oamenii de știință sau pe experți, așa că de ce m-ar asculta pe mine.

Greta Thunberg, activistă ecologistă:

Trump a avut cuvinte dure pentru adolescentă, spunând că aceasta ”are probleme cu controlul furiei”.

Cât costă o invitație la Davos

În jur de 3.000 de oameni se află pe lista oficială de participanți la Davos. Participarea este posibilă doar pe bază de invitație, iar biletele pentru oamenii de afaceri sunt foarte scumpe.

Potrivit CNN, calitatea de membru al Forumului Economic Mondial poate costa de la 60.000 la câteva sute de mii de dolari, iar taxa de participare la conferință adaugă 27.000 de dolari la nota de plată.

La Davos vin însă și mii de jurnaliști, funcționari și consilieri, dar și alți oameni de afaceri care cel mai probabil nu ajung să pună piciorul în sălile oficiale de conferințe.

Mulți dintre aceștia își petrec săptămâna participând la discuții și evenimente care au loc în paralel cu cele la nivel înalt.

Reuniunea se desfășoară sub protecția strictă a forțelor de securitate FOTO: EPA

Critici aspre pentru reuniunea liderilor globali

Forumul Economic de la Davos a fost mai mereu ținta criticilor care susțin că reuniunea nu a ajutat lumea cu absolut nimic.

În contextul dezbaterii pe tema schimbărilor climatice, alte voci au început să observe cât de mare e amprenta de carbon a summitului.

Mulți participanți sunt transportați la întâlnire în mașini de lux, care aglomerează orașul. Organizatorii spun că, pentru a reduce impactul asupra mediului, flota de autoturisme este acum în proporție de 88% electrică sau hibridă.

Apoi, sunt avioanele private.

Anul trecut, organizatorii au estimat că avioanele private au făcut în jur de 309 curse pentru a-i aduce pe invitați de la cele două aeroporturi din apropiere.

Iar cifra nu îi include pe șefii de state sau de guverne, care aterizează separat, la o bază militară.

Prăpastia dintre bogați și săraci se adâncește

Organizațiile care luptă pentru drepturile omului vor folosi summitul de la Davos pentru a atrage atenția asupra inegalităților financiare din lume, evidențiate în ultimele luni și de numeroasele proteste care au loc în mai multe țări.

Un raport al Oxfam a atras atenția că cei 2.153 de miliardari de pe glob au în prezent mai mulţi bani decât 60% din populaţia mondială, notează AFP, citată de Agerpres.

„Prăpastia între bogaţi şi săraci nu poate fi rezolvată fără politici deliberate de luptă împotriva inegalităţilor. Guvernele trebuie să se asigure că companiile şi cei bogaţi plătesc partea care le revine din impozite”, a declarat Amitabh Behar, responsabil al Oxfam în India, care va reprezenta ONG-ul în acest an la Forumul de la Davos.

Inegalităţile indecente sunt în centrul fracturilor şi conflictelor sociale peste tot în lume (…) Ele nu sunt o fatalitate, ci rezultatul politicilor (…) care reduc participarea celor mai bogaţi la efortul de solidaritate prin impozitare şi fragilizează finanţarea serviciilor publice

Pauline Leclere, purtătoare de cuvânt a Oxfam Franţa

Potrivit datelor ONG-ului, a cărui metodologie se bazează pe datele publicate de revista Forbes şi de banca Dredit Suisse dar care este contestată de unii economişti, 2.153 de persoane dispun în prezent de mai mulţi bani decât cei 4,6 miliarde de oameni cei mai săraci din lume.

În plus, averea a 1% dintre cei mai bogaţi din lume „este mai mult decât dublă faţă de bogăţia cumulată” de cei 6,9 miliarde de oameni mai puţin bogaţi, respectiv 92% din populaţia globului, o concentrare care „depăşeşte înţelegerea”, detaliază raportul.

Citeşte şi:

Eurostat: România, a patra țară din UE după numărul gospodăriilor cu restanțe la utilități

Gheorghe Dincă ar fi ucis din nou, Alexandra a salvat viețile altor fete. Analiza profilerului Poliției Române

Cele mai puternice și influente țări din lume în 2020. Cine urmează după SUA, Rusia, China