Mari șantiere deschise chiar la începutul școlii sufocă Iașiul. Restricții în cele mai aglomerate zone ale orașului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Începutul noului an școlar vine cu o provocare suplimentară pentru șoferii din Iași. Fix în perioada în care zeci de mii de elevi revin la cursuri, iar traficul din oraș oricum crește considerabil, autoritățile deschid mai multe șantiere pe artere importante. Lucrările aduc restricții, devieri și blocaje suplimentare într-un oraș în care ambuteiajele au devenit o regulă nu doar la orele de vârf.
Cuprins:
Cel mai cunoscut bulevard din Iași, închis parțial
Unul dintre șantierele deschise vizează cartierul Copou: timp de cel puțin un an, bulevardul principal (Carol I) va fi închis parțial, pe partea căilor de rulare a tramvaielor. Primăria Iași modernizează cu bani europeni linia pe o porțiune de 1,5 km, între Biblioteca Centrală Universitară și rondul Triumf. Este exact culoarul pe care se află licee, universități și spitale.
Patru trasee de tramvai au fost sistate, iar Compania de Transport Public (CTP) nu are încă suficiente autobuze pentru a suplini absența vehiculelor. CTP are în desfășurare o licitație pentru achiziția a 20 de autobuze rulate, dar abia la finalul lunii septembrie ar urma să fie finalizată evaluarea celor trei oferte depuse de furnizori.
Un alt șantier, tot pentru reabilitarea unor căi de rulare, ar urma să fie deschis în câteva săptămâni în centrul Iașului, în jurul Palatului Culturii. Șantierul va cuprinde trei artere intens circulate ale orașului (Anastasie Panu, Palat și Sf. Lazăr): conform datelor Primăriei Iași, peste 50.000 de navetiști din periurban trec zilnic prin această zonă.
Lucrările presupun intervenții de amploare. Intenția autorității locale este de a înființa un „inel” în sens unic în jurul Palatului, iar lucrările vor consta în demolări, relocări și extinderi ale căilor de rulare. În total, circa 3 km de linie, iar o treime va fi cale nouă. Aceasta din urmă va fi înființată pe str. Sf. Lazăr, o arteră care pornește din cea mai aglomerată intersecție din oraș (Podu Roș) și trece pe la limita Palas, un complex multifuncțional (centre comerciale și birouri) cu un volum mare de trafic.
Șantierul de pe Sf. Lazăr va veni cu provocări pentru constructor: strada este parțial în pantă, traseul urmând să fie coborât cu până la 75 cm pentru ca înclinația să nu depășească pragul de 6%, limita admisă pentru circulația în siguranță a tramvaielor.
Atât în Copou, cât și în jurul Palatului Culturii va fi înlocuită întreaga rețea electrică de alimentare, ceea ce presupune intervenții majore inclusiv la nivelul trotuarelor prin înlocuirea stâlpilor – noii stâlpi vor avea funcții multiple, urmând să susțină atât firul de contact, cât și corpurile de iluminat, camerele de supraveghere, semafoarele și alte echipamente de management al traficului.
Cel mai circulat pasaj din Iași, închis, de asemenea, parțial
O lucrare cu efecte majore asupra traficului vizează reabilitarea pasajului Socola: construit în anii 1960, pasajul face legătura între centrul orașului și Bucium, unul dintre cele mai mari cartiere rezidențiale ale Iașului. Capătul estic al pasajului este intersecția Bucium – Trei Fântâni – Poitiers, cu un trafic de zeci de mii de mașini zilnic.
Pasajul este reabilitat cu bani de la bugetul local, iar lucrarea este într-o întârziere semnificativă: în mod normal, proiectul trebuia deja finalizat. Contractul de lucrări a fost semnat în august 2023, dar municipalitatea nu a putut da undă verde execuției întrucât nu a existat o alternativă viabilă pentru devierea traficului. Ani la rând, primarul Mihai Chirica a aruncat vina în curtea CFR pentru lipsa rutei: compania ar fi întârziat emiterea unui aviz în condițiile în care drumul provizoriu implică o trecere la nivel de cale ferată. Recent, lucrările la această rută au fost finalizate, iar șantierul de la pasaj va fi deschis în câteva zile.
Pasajul va fi modernizat etapizat, sub trafic pe un singur sens, ruta alternativa fiind sensul unic pereche. Și în acest caz lucrările vor dura cel puțin un an. Situația traficului este amplificată și de întârzierile în finalizarea execuției șos. Bucium, stradă aflată sub șantier de câțiva ani în ciuda faptului că intervențiile nu au cunoscut o amploare deosebită.
Probleme sunt și în cealalt căpăt al orașului. Cel mai populat cartier din Iași (Alexandru cel Bun) este afectat de lucrările pentru reabilitarea pasajului ACB, principala arteră, de asemenea peste calea ferată, care leagă zona de centrul Iașului. Pe acest pasaj circulă și tramvaie, iar intervențiile presupun inclusiv reabilitarea căii de rulare, astfel că, în curând, vor fi necesare restricții și sistări ale mai multor trasee de transport public. Lucrările la pasajul ACB au început în 2025 și vor fi finalizate în primăvara anului viitor.
Ieșenii, revoltați de momentul ales pentru deschiderea șantierelor
Deschiderea unor mari șantiere în preajma debutului de an școlar a stârnit critici vehemente din partea ieșenilor, manifestate în special în mediul online. Pe paginile de socializare ale primăriei există numeroase mesaje în acest sens.
„Vă întreceți pe zi ce trece. Porniți șantiere când începe școala, blocați tot orașul”, „Fix când începe școala și anul universitar!”, „Un singur lucru sper, să nu aibă ieșenii memoria scurtă și să țină minte ce au de făcut la următoarele alegeri”, „O administrație incompententă. Câtă minte poți să ai să începi această lucrare de infrastructură la începutul toamnei, atunci când mai ai 2-3 luni și întrerupi lucrarea până în primăvară fiindcă nu sunt condiții prielnice de lucru”, „Toată vara nu ați avut timp? Nu, ați fost în concediu!”, „Bravo! Acum, când începe școala, voi nu sunteți întregi la cap!”, „Deci nu s-a putut demara nimic toată vara, ați așteptat luna întoarcerii elevilor la școli, care nu au (desigur) nevoie de tramvaie! Competență, gândire strategică, planificare ca la carte (doar că nu aia care trebuie)” sau „Toată vara au fost la plajă în Dubai, acum începe școala și să fie haos că doar așa dovedesc că muncesc...muncitorii nu au nicio vină, cei cu mapa hotărăsc, până la alegeri speră să termine”, sunt doar câteva dintre mesajele postate de ieșeni.
Unul dintre argumentele primăriei pentru neînceperea lucrărilor în timpul verii a constat în faptul că un operator de utilități a avut un șantier deschis pe o stradă paralelă cu Copoul (Sărărie), iar închiderea bld. Carol I mai devreme ar fi provocat probleme de trafic.
Lucrări pe bandă rulantă pentru același constructor
Pe toate șantierele enumerate, cu excepția pasajului ACB, lucrează sau va lucra același constructor: firma ieșeană Conest, în asociere cu diverse societăți. Compania câștigă pe bandă rulantă contracte la Primăria Iași de circa 15 ani, iar apropierea Conest față de municipalitate a stârnit controverse: primarul Chirica a fost salariat al constructorului înainte de a se angaja la primărie în urmă cu aproape 30 de ani, iar, în prezent, locuiește într-o vilă dintr-un cartier exclusivist ridicat de Conest. De-a lungul timpului, ambele părți au negat acuzațiile privind eventuale înțelegeri în atribuirea contractelor.
Într-un interviu cu caracter publicitar publicat în presa locală, directorul Conest Irinel Tofan a precizat că firma are 700 de angajați, iar 200 dintre aceștia sunt din afara țării.
„Știu că este un moment aglomerat. Ne cerem scuze pentru disconfort, așa cum facem la deschiderea fiecărui șantier. Facem însă un apel la înțelegere. Pe parcursul acestui an și al anului viitor, veți vedea că va ieși o lucrare care va schimba complet fața Copoului. Dincolo de calea de rulare, vom avea iluminat nou și modernizarea a două stații de călători. Vă rugăm să aveți răbdare și să acceptați temporar ieșirea din rutina zilnică de trafic. Suntem constructori ieșeni, trăim în această comunitate și vă asigurăm că ne pasă: vom face lucrări de calitate, durabile, pe care vrem să le finalizăm anticipat, tocmai pentru ca disconfortul să fie cât mai scurt posibil”, a spus Irinel Tofan, în contextul deschiderii șantierului din Copou.
Valoarea totală a lucrărilor în cazul proiectelor enumerate mai sus trece pragul de 300 milioane de lei, cea mai mare parte a fondurilor fiind acoperită din surse europene nerambursabile.
