Oprișan (PSD) și Toma (PNL) susțin că Pădurea Memoriei Naționale este „o reușită”. Cum arată investiția de 2,4 milioane de euro?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Atât fostul, cât și actualul președinte al CJ Vrancea sunt mulțumiți de cum s-au cheltuit banii. Nota de plată a fiecăruia, prezentate ziarului, nu coincid.
Cuprins:
Parcul Memoriei Naţionale, un proiect demarat la sfârşitul lui 2017, lângă Mărăşeşti, a costat 2,4 milioane de euro și continuă să arate precum în aceste imagini.
La data începerii proiectului, Consiliul Judeţean Vrancea, care coordonează lucrarea, era condus de Marian Oprişan, în prezent, consilier judeţean din partea PSD. Din septembrie 2020, la conducerea CJ Vrancea se află Cătălin Toma, din partea PNL.
Şi fostul, şi actualul preşedinte al CJ Vrancea au reacţionat la articolele despre acest subiect publicate de Libertatea, susţinând că plantarea stejarilor pe terenul de lângă Mărăşeşti reprezintă „o reuşită 100 la sută”. Întrebaţi despre plăţile punctuale făcute de CJ pentru Parcul Memoriei Naţionale - RoMândria, Oprişan şi Toma au dat răspunsuri diferite.
Un milion de euro, alocaţi doar pe hârtie
Proiectul constă în plantarea a 335.000 de puieţi de stejar pe 75 de hectare de teren şi întreţinerea plantaţiei, până în 2024, când ar trebui să atingă stadiul de masiv.
Răspunsul lui Marian Oprişan confirmă că suma totală alocată proiectului este de 2,4 milioane de euro, din care 625.000 de euro au fost primiţi de la Guvern.
Până la data de 30 iunie 2020, susţine fostul şef al CJ Vrancea, suma cheltuită a fost de de 1,35 milioane de euro, din care:
- 1,28 de milioane de euro au mers către firma Terra Silva SRL;
- 2.000 de euro, către topograf;
- 11.000 de euro pentru dirigenţie de şantier;
- 51.000 de euro pentru cheltuieli diverse (publicitate, taxe şi avize).
Despre restul de aproximativ un milion de euro din suma totală alocată proiectului, Marian Oprişan nu pomeneşte nimic.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/03/raspuns-cj-vrancea-2020.pdf"]
53.000 de euro, fără justificare
Contabilitatea social-democrată este contrazisă de calculele liberale. Răspunsul semnat de Cătălin Toma începe prin a preciza că gardul de împrejmuire a parcului, cu o lungime de 4.575 de metri, a costat 45.000 de euro.
Pentru paza obiectivului, au fost alocaţi în jur de 1.000 de euro. În prezent, parcul nu este păzit de nimeni, iar poarta de intrare stă larg deschisă.
În total, pentru realizarea Parcului Memoriei Naţionale, s-au cheltuit 1,56 de milioane de euro, afirmă preşedintele Cătălin Toma. Şeful CJ Vrancea detaliază costurile astfel:
- Puieţi stejari - 26.000 de euro (e vorba de copacii plantaţi în prima fază a proiectului);
- Întreţinere plantaţie şi împăduriri - 1,5 milioane de euro;
- Reclamă şi publicitate - 2.600 de euro;
- Taxe şi avize - 1.700 de euro.
Adunând şi făcând diferenţa, rămân 53.000 de euro, despre care noul şef al CJ Vrancea nu menţionează pe ce au fost daţi.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/03/raspuns-cj-vrancea-2021.pdf"]
Desigur, rămâne nejustificat şi restul de aproximativ 800.000 de euro, din fondurile alocate iniţial, parte prin Hotărâre de CJ, parte prin Hotărâre de Guvern. Nici Cătălin Toma nu dă explicaţii despre utilizarea acestor bani.
Criteriul „combaterea şomajului”
Terra Silva SRL, o firmă din Dolj, e liderul asocierii care a câştigat licitaţia organizată de CJ Vrancea, în octombrie 2018.
Conform portalului achiziţiilor publice, SICAP, valoarea contractului dintre CJ Vrancea şi Terra Silva SRL, în asociere cu Terra Forest SRL (ambele, controlate de Iulian-Ionică Băcioiu şi Gheorghe Sandu), este de 1,56 de milioane de euro, fără TVA, şi 1,68 de milioane de euro, cu TVA. Durata contractului este de 6 ani.
Pentru aceşti bani, câştigătorul trebuie să planteze 238.500 de puieţi de stejar pe 53 de hectare şi să se ocupe de întregul parc, care are 75 de hectare, timp de şase ani.
Pe lângă plantare, firmele doljene trebuie să ude puieţii de cel puţin şase ori pe sezon, cu câte 20 de litri de apă/puiet, să asigure fertilizarea solului, să smulgă buruienile, să prăşească, să pună borne de control „pentru a determina reuşita plantaţiei” şi, dacă e cazul, „să regleze desimea plantaţiei”.
Contractul a fost atribuit ţinându-se cont, în proporţie de 60%, de preţul ofertei şi, în proporţie de 40%, de „combaterea şomajului”. Din 2018 în 2019, numărul angajaţilor Terra Silva SRL a crescut cu 1, de la 69 la 70, conform listafirme.ro. Tot cu 1 a sporit şi numărul angajaţilor Terra Forest SRL, de la 50 la 51.
Acelaşi CJ, aceeaşi firmă, alt preţ
În octombrie 2019, la un an după câştigarea licitaţiei pentru Parcul Memoriei Naţionale, Terra Silva SRL primeşte încă un contract cu CJ Vrancea. Tot pentru împăduriri, tot pe un teren de lângă Mărăşeşti. De data asta, firma lui Iulian-Ionică Băcioiu trebuie să se ocupe de 27,6 hectare, timp de cinci ani.
Condiţiile din contract sunt aceleaşi, mai puţin udarea puieţilor. Iar la criteriile de evaluare, combaterea şomajului contează doar în proporţie de 15%.
Valoarea contractului este de aproximativ 210.000 de euro, fără TVA. Aceeaşi firmă, aceleaşi servicii, aceeaşi zonă, cu aceleaşi dificultăţi de întreţinere a plantaţiei. Acelaşi extravilan al Mărăşeştiului, doar că pe o parcelă scrie Parcul Memoriei Naţionale - RoMândria şi pe cealaltă, nu.
Prin contractul din 2018, Terra Silva SRL percepe în jur de 3.500 de euro de hectar de plantaţie pe an. Prin contractual din 2019, ia un preţ de trei ori mai mic: în jur de 1.500 de euro pe hectar de plantaţie pe an.
Plantatorul, amendat pentru tăieri ilegale
Înfiinţată în 2005, Terra Silva SRL are peste 40 de contracte pe bani publici, fie pentru servicii de împădurire, fie pentru servicii de furnizare de lemne de foc.
Anul trecut, în luna aprilie, firma din Dolj a fost amendată de Garda Forestieră Vâlcea pentru tăieri ilegale de material lemnos. Terra Silva SRL a contestat în instanţă amenda, dosarul aflându-se în faza de apel, pe rolul Tribunalului Dolj.
„CJ Vrancea a luat deciziile cele mai potrivite cu privire la monitorizarea stării de vegetaţie, urgentarea sau devansarea anumitor lucrări și suplimentarea acelor categorii de lucrări esențiale pentru evitarea unor situații periculoase pentru starea de vegetație a puieților forestieri”, precizează instituţia condusă de Cătălin Toma.
