Criză politică în Italia: Premierul Mario Draghi a demisionat, președintele i-a respins demisia. Ce urmează
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul italian Mario Draghi a anunțat joi seară că își dă demisia, însă președintele Sergio Mattarella i-a respins-o. Draghi a luat această decizie în ciuda faptului că a câștigat un vot de încredere în Parlamentul italian cu câteva ore mai devreme, informează CNN și BBC.
UPDATE ora 21.45: Președintele Italiei, Sergio Mattarella, a respins demisia premierului Mario Draghi, a anunțat Președinția Republicii, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.
Mattarella i-a cerut lui Draghi să se adreseze Parlamentului înainte de a lua o decizie radicală, pentru a avea o imagine clară a situației politice.
„Președintele l-a rugat pe Mario Draghi să comunice cu membrii Parlamentului, să analizeze împreună situația creată după ședința de azi din Senatul Republicii”, arată comunicatul transmis de biroul lui Sergio Mattarella.
În aceste condiții, coaliția de guvernare a lui Draghi va trebuie să ceară, miercurea viitoare, un vot de încredere Parlamentului italian.
Știrea inițială: Anunțul lui Draghi a venit la câteva ore după ce partenerul populist din coaliția de guvernare, partidul Mișcarea Cinci Stele (M5S), a decis să nu participe la votul de încredere asupra unui decret-lege discutat în Senatul Italiei.
„Vreau să anunț că în această seară îmi voi prezenta demisia președintelui Republicii", a transmis Draghi, în comunicat.
„Voturile de astăzi din Parlament sunt foarte semnificative din punct de vedere politic. Majoritatea de uniune națională care a susținut acest guvern, de la crearea sa, nu mai există", a adăugat premierul italian.
Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene (BCE), a condus un guvern de uniune începând din februarie 2021.
Criza politică din Italia - a treia cea mai mare economie a Uniunii Europene - a fost declanșată atunci când liderul Mișcării Cinci Stele, Giuseppe Conte, a refuzat să susțină pachetul guvernamental de 23 de miliarde de euro (19,5 miliarde de lire sterline) de ajutor economic pentru familii și întreprinderi, susținând că Mario Draghi nu face suficient pentru a gestiona criza cauzată de scumpirea traiului.
Mișcarea populistă Cinci Stele s-a opus pachetului lui Draghi privind costul vieții pe motiv că nu merge suficient de departe, deși amenința de mult timp că își va retrage sprijinul pentru cabinet.
Chiar dacă Executivul a câștigat confortabil votul de joi din Senat, premierul a avertizat în repetate rânduri că, fără sprijinul celor din Mișcarea Cinci Stele, guvernarea nu poate continua.
Supranumit „Super Mario", Draghi s-a întâlnit cu președintele Sergio Mattarella și, după ce a reflectat asupra viitorului său, a emis comunicatul în care își anunță demisia.
Alegerile parlamentare trebuiau să aibă loc la începutul anului 2023, dar demisia lui Draghi înseamnă că este posibil ca acestea să fie devansate și să aibă loc în toamnă.
Până la votul din Senat, au fost făcute mai multe încercări pentru rezolvarea crizei. Bursa de la Milano s-a prăbușit cu 3%, pe măsură ce nervozitatea s-a răspândit în rândul investitorilor.
În vârstă de 74 de ani, Draghi a fost numit anul trecut de președintele Sergio Mattarella pentru a salva Italia de la instabilitatea endemică și pentru a conduce redresarea post-pandemică.
Draghi a fost văzut ca o mână fermă, care ar putea utiliza în mod responsabil fondurile COVID de redresare ale Uniunii Europene. Draghi fusese anterior președinte al BCE între 2011 și 2019. La preluarea postului, el a numit un cabinet format din personalități provenind dintr-o gamă largă de partide politice din Italia.
Mișcarea Cinci Stele a fost inițial cel mai mare partid din coaliție, dar a înregistrat o serie de dezertări și o pierdere a încrederii de care se bucura. Fostul lider al formațiunii, Luigi di Maio, a acuzat partidul că pune la cale un plan cinic de a doborî guvernul Draghi pentru a-și revigora popularitatea, deși un asemenea gest riscă să ducă Italia în colaps economic și social.
Mișcarea Cinci Stele, care se opune livrării de armament către Ucraina, a obținut o treime din voturi la alegerile generale desfășurate în 2018, dar acum nu mai are nici jumătate din acest procent în sondaje.
Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, el însuși fost prim-ministru italian, a declarat anterior că executivul UE urmărește evoluțiile de la Roma „cu detașarea cuvenită, dar cu uimire îngrijorată".
Foto: Hepta
