Mărturia unei familii de ucraineni din București căreia ANPC i-a închis magazinul cu specific rusesc. „Ne uităm la știri și plângem. E dezastru”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vladislav Svisenco și soția sa, Olena, au venit în România în urmă cu aproape patru ani. S-au alăturat francizei de magazine cu specific rusesc Berezka, iar acum au grijă de propriul lor magazin, în zona Dristor din București. Zilele astea, gândul lor este permanent acasă, în Ucraina, la părinții și prietenii pe care i-au lăsat acolo, iar problemele s-au multiplicat după ce Protecția Consumatorilor a pus temporar lacătul pe magazinul lor.
Cuprins:
„În noaptea în care a început totul, vorbeam cu niște prieteni și spuneam că nu cred că o să se întâmple nebunia asta cu Putin. Nu credeam că o să vină peste ucraineni”, spune Vlad, în vârstă de 39 de ani.
„E dezastru”
Este marți, 2 martie, a șaptea zi de război în Ucraina, după invazia armatei ruse în principalele orașe ale țării europene. Vlad și soția sa simt că parcă au trecut ani, nu zile, nu ore.
Vorbim la telefon, bărbatul are un ușor accent. Se mai oprește din când în când să le spună clienților care încearcă să intre în magazinul său de la Dristor că e închis. De când a venit în România, acum aproape patru ani, este, împreună cu soția sa, proprietarul unui magazin cu specific rusesc Berezka.
Acum două zile, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a mers țintă în controale la companiile din România care au o cât de mică legătură cu Rusia. Au verificat benzinăriile Lukoil și Gazprom și lanțul de magazine, 13 în total, Berezka. Au dat în final amenzi de 1,4 milioane de lei și au închis temporar 35 de puncte de lucru, între care și cinci magazine Berezka din București. Printre acestea cinci este și magazinul lui Vlad și al Olenei.
„Suntem afectați și aici, e dezastru. Îmi vine să plâng”, mărturisește Vlad, cu vocea gâtuită.
Au venit în vacanță și s-au îndrăgostit de România
A rezolvat însă tot ce au semnalat inspectorii, în general, probleme cu etichetarea produselor la raft, și speră să redeschidă curând. Se fac trei zile de când țin magazinul închis, iar asta înseamnă deja prea mult pentru afacere. Dacă nu sunt încasări din vânzări, nu pot fi plătiți furnizorii, chiria, salariile.
„Pierdem bani, vă dați seama. Avem un copil de crescut”, spune Vlad.
Are dublă cetățenie, ucraineană și română. S-a ocupat de o mică afacere familială în Ucraina, înainte să vină la București. În urmă cu aproape patru ani, el și Olena au stat aici o lună, în vacanță, au vizitat Bucureștiul, au mers pe Transfăgărășan și în Jupiter, la Constanța. Cel mai mult le-a plăcut Transfăgărășanul.
„Soției i-a plăcut atât de mult România, s-a simțit ca acasă! Oamenii sunt atât de prietenoși. Nu știa niciun cuvânt în română și când se ducea la magazin sau în altă parte, a fost mereu ajutată”, povestește Vlad Svisenco.
„Atunci am decis să ne luăm lucrurile și să ne mutăm aici. Și niciodată nu ne-am gândit să ne întoarcem”, continuă el.
Ce îi spune fetiței de 9 ani despre război
La început, soția s-a angajat la Berezka, la unul dintre magazinele din București, în timp ce Vlad a ajutat-o pe sora mamei lui în afacerea ei. Apoi au auzit că Berezka își face franciză și au decis să facă parte din ea. Au preluat magazinul de la Dristor, iar acum sunt amândoi proprietari.
„Am pus aici toată inima și tot sufletul. În doi, că nu am avut posibilitatea să mai angajăm pe altcineva, am muncit să-l ținem”, spune bărbatul.
Cea mai fericită pentru mica afacere a fost fetița lor, acum în vârstă de 9 ani, în clasa a III-a. „A fost bucuroasă că avem un magazin cu multe dulciuri”, râde Vlad.
Fericirea ei s-a mai stins însă. Nu pentru că s-au terminat bomboanele rusești și moldovenești din magazin, ci din cauza îngrijorării pentru ce se întâmplă la cealaltă „acasă”, în Ucraina.
Cea mică știe că e război și le pune întrebări părinților.
„Noi tăceam și nu îi ziceam nimic de război. Dar au început să vorbească copiii despre război în clasă și de-atunci ne-a tot întrebat. E supărată și ea. M-au sunat de la școală să mă întrebe dacă are nevoie să vorbească cu un psiholog”, spune Vlad.
Întreabă despre bunica, dacă e bine, dacă poate să vorbească cu ea. Întreabă despre prietenii ei de-acolo. Îi spunem că e bine, că ne apărăm.Vlad Svisenco:
„Nici rușii nu vor război”
Atacurile rușilor în Ucraina nu se opresc. Au fost bombardate principalele orașe, Mariupol, capitala Kiev, Harkov, Herson. Deja peste 800.000 de ucraineni au părăsit țara și au murit peste 2.000 de civili și mai mulți militari ucraineni, potrivit oficialităților de la Kiev. Numărul răniților este și el la ordinul miilor.
Vlad știe că războiul nu e dus de întregul popor rus, ci de „Putin, care e un nebun și ne-a atacat”.
„Oamenii nu vor să fie război. Nici cei care locuiesc pe teritoriul Federației Ruse. Și ei sunt șocați. Unii nu spun nimic, de frică, din cauza lui Putin. Dacă spun, sunt arestați”, afirmă ucraineanul.
Socrii, rămași în Ucraina, dorm într-un buncăr
Vlad mărturisește că, la mutarea familiei lui în România nu a contribuit doar frumusețea țării noastre, ci și situația din Ucraina, care e de multă vreme pusă la colț de Rusia, începând cu anexarea Crimeei. I-a fost teamă că va deveni mai rău, dar nu s-a gândit niciodată că Putin va începe un război.
„Avem rude în Ucraina. Ne uităm la știri tot timpul, de dimineață până seara. E nebunie acolo”, spune bărbatul.
Oftează și face o pauză înainte să spună cum a căzut un elicopter la doar 50 de metri de casa părintească. E cu atât mai fericit că părinții lui s-au mutat în București acum câțiva ani.
„Dar soacra mea, fratele soției și familia lui, o grămadă de prieteni, prietena ei cea mai bună, cu copilul, toți sunt încă acolo. Am vrut să vină toți la noi, dar nu au posibilitatea să plece, pentru că e dezastru pe drum, e periculos. Se adăpostesc noaptea într-un buncăr, într-un beci”, mărturisește Vlad.
Nici nu putem dormi. Ne uităm la știri și plângem, vorbim cu rudele din Ucraina și plângem iar. Vlad Svisenco:
Regretă că nu-și poate ajuta rudele și prietenii din Ucraina, dar se roagă și speră ca totul să se termine mai repede, înainte să se piardă și mai multe vieți omenești.
„Sperăm că, cu ajutorul UE și al poporului rus, să se termine. Ucraina se apără. Putin nu o să mai reziste mult. Te doare inima când vezi ce se întâmplă acolo”, oftează bărbatul.
