VIDEO / Doctor Mircea Mârzan: "Stresul și singurătatea pot cauza îmbătrânirea precoce, chiar și de la 35 de ani"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicul Mircea Mârzan, directorul Fundației Ana Aslan International, a explicat la Interviurile Libertatea Live ce este ”medicina longevității”, ce putem face pentru a preveni îmbătrânirea precoce, dar, mai ales, ce se poate face pentru a avea o bătrânețe activă așa cum au seniorii din statele occidentale. Pentru că, din păcate, seniorii noștri sunt tăcuţi, trişti, necăjiţi și de cele mai multe ori singuri, abandonați de familie, prieteni, cunoscuți. Iar stresul și singurătatea pot cauza îmbătrânirea precoce, chiar și de la 35 de ani.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Flibertatea.ro%2Fvideos%2F10155702642385885%2F&show_text=0&width=560" width="560" height="315" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowTransparency="true" allowFullScreen="true"></iframe>
Fundația Ana Aslan International a accesat mai multe proiecte europene de succes și acum pune în practică ajutorarea seniorilor singuratici, de către seniorii activi. Altfel spus, vârstnicii sunt învățați în utilizarea tehnologiei, a telefonului, tabletei, dar şi a televizorului, ca mijloc de a schimba modul de viață.
În ultimii 13 ani, fundația s-a implicat în mai mult de 22 proiecte europene, care și-au propus să dezvolte soluții tehnologice pentru asistarea persoanelor vârstnice și a aparținătorilor lor. Printre aceste soluţii sunt: o platformă cu materiale educative, informative și cu suport psihologic pentru aparținătorii pacienților cu demență - CarerSupport; o solutie care folosește televizorul conectat la internet ca si centru de informare și menţinere activă a vârstnicilor – SeniorTV; o platformă bazată pe internet, care aduce în contact persoane vârstnice dornice să le ofere timpul și cunoștintele sau expertiza celor ce au nevoie.
Singurătatea este factor de risc pentru îmbătrânirea precoce
”Din păcate, în societatea românească există lucruri care ne afectează mai mult decât pe alții, din alte societăți. Noi nu avem atât de dezvoltată atitudinea de a comunica între noi, de a socializa mai mult. Apoi, fenomenul migrației îi afectează și pe cei vârstnici. Pentru că principala problemă, pe măsură ce persoanele îmbătrânesc, este singurătatea. Studiile arată că singurătatea, este factor de risc pentru îmbătrânirea precoce, pentru bolile depresive, anxietate, mergând până la demență”, a spus directorul fundației.
Deși societatea este foarte activă, paradoxal, oamenii se izolează
Specialiștii sunt preocupați să stabilească un diagnostic corect al bolilor, iar intervențiile ulterioare diagnosticului să fie cât mai precise.
”Am mers mai mult pe cercetare, astfel încât să-i ajutăm pe oameni să se ajute singuri. Este o izolare paradoxală, în contextul unei societăți în care comunicarea predomină, în care tehnologia facilitează comunicarea, dar foarte mulți se izolează. Paradoxal”, a continuat medicul Mircea Mârzan.
Stresul intens duce la modificări cerebrale chiar și de la 30-35 de ani
Potrivit medicului, stresul societății foarte active, cu multe elemente de incertitudine, cu solicitări intense, se repercutează asupra sănătății creierului și încep să apară modificări cerebrale de la 30-35 de ani, dar care se manifestă ca boală peste 15-20 de ani.
”Stresul produce îmbătrânire precoce, un fenomen care nu este îmbucurător. Îmbătrânirea poate începe la adultul tânăr, așa cum am spus, chiar și de la 30-35 de ani. De aceea, Fundația Ana Aslan International a instituit echipe multidisciplinare, cuprinzând 3.000 medici, pentru depistarea îmbătrânirii precoce, pentru evaluarea oamenilor în tot ceea ce ține de îmbătrânirea precoce. Este o echipă care stabilește diagnosticul, după o evaluare complexă”, a mai spus medicul.
Medicina longevității: predictivă, preventivă, personalizată, participativă
Potrivit lui Mârzan, diagnosticul înseamnă și o evaluare a factorilor de risc.
”Vorbim de medicina longevității în contextul celor patru P: predictivă, preventivă, personalizată și participativă. Este important ca omul să participe și el. Să încurajăm persoanele vârstnice care sunt active să socializeze cu cei care se izolează”, a adăugat directorul Fundației Ana Aslan International.
Vârstnicii sunt învățați să utilizeze tehnologia
Deși primul gest al multor seniori este ca, atunci când se trezesc dimineața, să deschidă televizorul, medicul Mârzan a spus că și televizorul poate fi folosit într-un mod activ, altfel decât ne-am obișnuit.
”Senorii sunt învățați să foloseacă televizorul pro-activ. Să deschidă televizorul să-l folosească în mod activ, nu să aștepte știrile. Avem un dispozitiv cu care se conectează la TV ca să vadă cum va fi vremea, evenimente sociale, teatru, film, artă .Este o aplicație prin care pot fi monitorizate HTA, glicemia, pulsul, câți pași ai făcut. Apoi, aceste date pot fi transmise medicului curant. Seniorii sunt învățați să fie pro-activi. De aceea testează cele mai simple proceduri ale tehnologiei. Tehnologia trebuie să fie cât mai simplă, pentru că oamenii se tem de schimbare Dar, dacă trec de această mică barieră, descoperă o lume interesantă și foarte bună”, a mai spus medicul.
Întrajutorarea vârstnicului de către vârstnic
Fundația Ana Aslan International caută seniori voluntari pe care să-i instruiască și care să fie deschiși la nou. Există grupuri în cadrul comunității religioase, dar și în alte organizații.
”Noi am creat un sistem prin care vrem să-i motivăm, să-i ajutăm să-și recapete încrederea de sine, să câștige o stare de bine, stima de sine, încrederea în viață. Avem și noi doamne care au fost implicate în proiect. Au primit tablete, au instalat pe ele un program. Dacă tehnologia nu este simplă sau clară ca să le fie ușor de folosit, mai ajustăm. De exmplu, este un senior voluntar care merge la un senior cu care socializează. Voluntarul spune când poate merge și ce ar vrea să facă, de exemplu: să iasă la cumpărături, să meargă la un film, să joace cărți, să povestească. Apoi raportează ceea ce au făcut. Noi acordăm puncte voluntarului, iar la o acumulare de puncte, volunatrul senior poate primi un bilet la cinema sau altele. Acest model este testat acum și de Olanda și de Spania. Noi încercăm pe această nișă a tehnologiei corect folosită, pentru că așa putem coopta mai mulți seniori în proiect. Le transmit seniorilor să aibă curaj, să fie responsabili, să facă un pas înainte”, a conchis directorul Fundației Ana Aslan International.
Citeşte şi:
VIDEO / Zâmbetul, ținuta și strângerea de mână. Trei reguli de aur pentru a lăsa o imagine bună în organizația pentru care lucrezi
