Mesajul a zeci de organizații și profesori pentru parlamentari: România este pe penultimul loc în UE privind puterea politică a femeilor. Ce ar trebui să se schimbe

• Libertatea a arătat miercuri, 25 octombrie, disputa din PNL pentru numărul mai mare de femei în Parlament, care s-a lăsat cu ironii din partea liderilor liberali la adresa colegelor de partid și a femeilor din politică.
• Grupul liberal are 79 de membri, dar doar 16 sunt femei.
• Deputata Mara Calista a spus că bărbaților din partid le este teamă că „femeile le vor fura locul pe liste” la alegerile de anul viitor.

Scrisoarea deschisă, inițiată de Centrul FILIA, sprijinită de Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, a adunat semnăturile a 56 de ONG-uri și profesori. 

Sistemul de tip „fermoar”

„Stimați membri ai Comisiei Juridice, de disciplină și imunități, (…) Asigurarea unei reprezentări minime de 33% a femeilor pe listele de candidați pentru alegerile generale, așa cum este prevăzut în proiectul de lege 308/2022, este o măsură legislativă necesară, însă nu este suficientă dacă femeile vor rămâne pe ultimele poziții pe liste, neavând cu adevărat acces la o poziție eligibilă”, subliniază semnatarii. 

Ei propun un sistem de tip fermoar, și anume liste care să nu cuprindă mai mult de două persoane de același sex consecutiv. Inițiatorii amintesc și că, la alegerile din 2020 și 2016, procentul femeilor din numărul total de candidați a ajuns aproape de 30%.

Recomandări

Amenințare cruntă a Rusiei pentru Ucraina, după ce Volodimir Zelenski a refuzat armistițiul de Ziua Victoriei: „Kievul nu va supraviețui până pe 10 mai”

„Dar nefiind pe locuri eligibile, procentul de femei alese a fost sub 20%”, se mai explică. „Cotele de gen nu vor duce la o creștere a reprezentării politice, dacă nu sunt corelate cu reguli privind plasarea ori ordinea candidaților pe liste”.

„Cotele de gen nu reprezintă doar cifre, procente sau ocuparea unor locuri. Sunt necesare atât pentru repararea unor inegalității istorice privind nivelul reprezentării politice a femeilor, cât și pentru asigurarea principiilor unei democrații reprezentative”, mai subliniază semnatarii. „Sunt necesare pentru a promova diversitatea de experiențe, gândire, inovație, progres în cadrul procesul decizional politic”. 

Mai mulți candidați femei la alegeri, mai puține ajunse în Parlament 

Inițiatorii mai amintesc că, deși procentul candidaților femei a crescut la parlamentarele din 2020 față de cele din 2016, a scăzut reprezentarea femeilor în Parlament – de la 19,1% la 18,5%, România plasându-se pe locul 124 în lume din acest punct de vedere. 

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii din diaspora votează masiv

Cotele de gen în alte țări europene

În încheierea scrisorii se dă exemplul mai multor țări europene care au introdus cotele de gen, precum și reguli legate de ordinea candidaților pe liste.

Astfel, „se accelerează progresul în ceea ce privește creșterea reprezentării politice a femeilor la nivelul Parlamentului, așa cum o dovedesc cele 11 state membre ale Uniunii Europene (Franța, Belgia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia, Croația, Polonia, Irlanda, Luxemburg, Italia) care au deja în legislațiile lor cote de gen pentru alegerile parlamentare”.

Organizații neguvernamentale semnatare:

1. Centrul FILIA
2. Asociația Front/Feminism Romania
3. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
4. Asociația Moașelor Independente 
5. E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome
6. Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate
7. Asociația A.R.T. Fusion
8. Societatea de Analize Feministe AnA
9. Asociația SEXUL vs BARZA
10. Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului
11. Asociația Plural
12. Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
13. Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS
14. Asociația Iele-Sânziene
15. Asociația Romanian Womens Lobby
16. Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
17. Centrul de Resurse pentru participare publică 
18. Asociația SPICC
19. ActiveWatch
20. Asociația CIVICA Asociația ACCEPT
21. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
22. Centrul pentru Inovare Publică
23. Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare
24. Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS)
25. Asociația MozaiQ LGBT
26. Asociația Transcena
27. Asociația ANAIS
28. Fundația Sensiblu
29. Asociația GRADO – Grupul Român pentru Apărarea a Drepturilor Omului
30. Casa Ioana
31. Asociația Inovatrium
32. Asociația Femeilor Împotriva Violenței – Artemis
33. Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii – IEESR
34. Asociația Pas Alternativ
35. Asociația VIS
36. Societatea Doamnelor Bucovinene
37. Asociația Quantic
38. Asociația Femeilor Universitare
39. Asociația Psihosfera
40. Asociația Business Professional Women Romania
41. Asociația SEVA
42. Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesüle
43. Asociatia Expert Forum

Recomandări

Cât costă un kilogram de varză nouă în piață? „E exact ce trebuie! Merge călită cu puțină cărniță”

Persoane din mediul academic:

1. Prof. univ. dr. Ionela Băluță, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, directoare a Centrului pentru egalitatea de șanse
2. Prof. univ. dr. Roxana Marinescu, Academia de Studii Economice din Bucureşti
3. Sebastian Țoc, SNSPA
4. Conf. univ. dr. Oana Băluță, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București 
5. Conf. univ. Alina Dragolea, Facultatea de Științe Politice, SNSPA
6. Cristian Pîrvulescu, decan, Facultatea de Științe Politice, SNSPA
7. Andreea Gheba, Asist. univ. dr., Facultatea de Științe Politice, SNSPA
8. Mihaela Miroiu, prof. univ. membră a Academia Europaea
9. Gabriel Bădescu, prof. univ., științe politice, Universitatea Babeș-Bolyai
10. Sorana Constantinescu, lect. univ., științe politice, Universitatea Babeș-Bolyai
11. Conf. univ. dr. Claudiu Tufiș, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
12. Felicia Bejan, lector univ. dr., Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Vezi LIVE TEXT – Alegeri prezidențiale 2025 – turul 1. Urmărește cele mai noi informații despre prezența la vot și desfășurarea scrutinului!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro