#salvatipipera/ Mesajul lui Traian Mihu, primul IT-ist din Pipera, fost angajat la ICE Felix, pentru tineri: „Trebuie să tratezi lucrurile la serviciu ca în familie”

Pe Șoseaua Fabrica de Glucoză, zăpada s-a înnegrit și bălțile împroașcă în toate părțile, ca la fântânile arteziene, sub roțile grăbite ale mașinilor. E o provocare să fii pieton cu hainele intacte pe această stradă. Felix Telecom scrie pe firma de la intrare. Am ajuns. Trei câini anunță venirea intrușilor. Lătratul lor capătă ecou și animă zona. Suntem în Pipera. O Pipera care era capătul lumii în anii 70, când Traian Mihu se angaja aici. Era mândrul posesor al unei diplome de inginer al proaspăt înființatei Facultăți de Automatică și Calculatoare.

Primul IT-ist din Pipera a avut ca primă sarcină să stea de pază pe șantier

„Fabrica de calculatoare în 10 august, data în care m-am angajat eu, consta într-o groapă pe teritoriul actual, unde urma să se toarne fundația și era și un container dintr-ăsta în care probabil stăteau niște unii. Și am primit prima sarcină profesională: să fac de serviciu în noaptea de 23 august. Și fiind exagerat de serios, am venit și am făcut de serviciu. După groapa asta, unde urma să fie fundația, era lan de porumb”, povestește fostul director al ICE Felix, prima fabrică de calculatoare din România.

Și așa, serios cum era, a crescut rapid în funcție în cadrul fabricii, ajungând și director. Deși vestita fabrică de calculatoare a fost desființată în 1995, el a păstrat din nostalgie numele Felix și l-a dat noii sale firme de sisteme de telecomunicații.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Traian Mihu vorbește cu plăcere de acei ani în care inginerii se întreceau în creativitate. ”Noi aveam la fabrica de calculatoare 700 de ingineri, de toate specialitățile, puteam să fac ce vreau eu. Și am și făcut. Dacă vă uitați la ce proiecte am făcut, n-o să vă vină să credeți. Adică n-am stat cu mintea amorțită. Noi ajunsesem să fim educați să facem singuri, cu capetele noastre, după Revoluție ne simțeam jigniți dacă venea cineva și ne zicea ce să facem. Ce, noi nu putem? Da, acum suntem prestatori de servicii…”, spune Mihu, fără a-și putea ascunde regretul.

Dar iată, în Pipera lui 2018, mastodonții sticloși străpung cerul și zeci de mii de tineri își poartă ecusoanele care deschid alte uși de sticlă. Traian Mihu nu e însă neapărat mulțumit de această amploare. Și asta pentru că noi nu mai producem, ci doar executăm ordine.

„Nu mai e țara ca o familie. Și dacă nu tratezi lucrurile la serviciu așa cum faci acasă, cu aceleași criterii de valoare, cu aceeași onestitate, cu același simț de răspundere…” Aceste puncte de suspensie rămân doar pentru câteva secunde în aer, fiindcă amintirile plăcute sunt mai puternice.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Citește și: Libertatea lansează HARTA INTERACTIVĂ #salvatipipera

I-a făcut cadou inventatorului laserului o sticlă de coniac Drobeta

Fabrica de calculatoare era mândria epocii, de aceea toate vizitele șefilor de stat aveau un punct de oprire și pe Fabrica de Glucoză nr. 13. Dar nu asta l-a impresionat pe Traian Mihu, ci întâlnirea pe care a avut-o cu unul dintre inventatorii laserului, cercetătorul rus Aleksandr Prokhorov, în timpul unei vizite la institutele de cercetare din URSS.

„La cel mai național dintre institute era academicianul Prokhorov, care era, la vremea respectivă, președintele Academiei URSS și prin ‘50 el a fost inventatorul laserului, deci o personalitate. Ăsta m-a impresionat. Am avut tupeul și i-am făcut cadou o sticlă de coniac Drobeta, era o sticlă de jumate de coniac, 30 de lei și la sfârșit i-am zis: tovarășul academician, dacă nu vă supărați, o mică… A luat sticla și a băgat-o în sertar repede…”, își amintește cu drag fostul director.

Erau vremurile în care un singur calculator umplea camere întregi.

„Erau în dulapuri mari, un calculator făcut sub licență avea în jur de 12 dulapuri, cântărea câteva tone. Dezvoltându-se părțile celelalte, și de matematică, cu algoritmi de înghesuire a informației, păstrându-se conținutul esential. Microelectronica… S-a ajuns la situația în care se putea face un calculator care să poată fi folosit și la altceva decât să faci un plan de luptă la o armată sau să faci un plan economic la un stat cum era România. Un modul de memorie la Felix era o cărămidă, așa, de 40 cm lungime, 30 lățime, 10 grosime. Și avea numai 16 kilobytes”, mai spune Traian Mihu.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

Calculatoarele românești au început să poată fi luate acasă în 1985, când a fost realizat HC 85, un computer care se putea cupla la televizor și care avea și misiuni mai frivole, cum ar fi jocurile sau alte aplicații educative pentru elevi.

Anii de după Revoluție nu i-au priit fabricii de calculatoare. Și Ion Iliescu avea acțiuni la Felix, dar concurența a fost zdrobitoare. În comunism, planurile și strategiile veneau de la centru, profitul li se impunea, lucrurile erau mai simple.

„Declinul a început imediat după Revoluție, imediat. Din cauză că toate principiile de functionare erau din categoria economie centralizată, toți indicatorii, că erau tehnici, că erau economici, veneau scriși. Noi, la fabrica de calculatoare, aveam cam 300% profitul impus”, își amintește Traian Mihu.

„S-au întâlnit două fete care lucrau în fabrica de calculatoare și discutau între ele: ‘Ce mai știi?’ Și una a întrebat-o pe cealaltă: ‘Dar de domnul Mihu ce mai știi? E tot acolo.’ Și cealaltă zice: ‘Domle, de 50 de ani, nu s-a plictisit să vină în același loc la serviciu?’ ”, ne mai spune anecdotic directorul.

Ne conduce și stă în ușa firmei puțin, până ne îndepărtăm, ca o gazdă bună. Traian Mihu este primul IT-ist din Pipera și, deși lucrează neîntrerupt de 50 de ani, nu e deloc dintr-o altă lume. A rămas unul dintre cei care fac din Pipera un oraș de business.

Campania #salvatipipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România.

Urmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților.

Implică-te! Semnează petiția #salvatipipera.

• DECLARAȚIA #salvatipipera. Libertatea lansează o campanie pentru salvarea cartierului de afaceri al Capitalei

• PETIȚIA #salvatipipera | Cel mai aglomerat cartier de afaceri al României “se sufocă”

• #salvatipipera | Videoclipul “Bogați fără noblețe”

• De ce semnează românii petiţia Salvaţi Pipera: “Pentru că m-am săturat de aglomeraţie şi de sfidarea autorităţilor!”

Urmărește-ne pe Google News