Ministerul Educației nu știe cât de mult chiulesc elevii din România. Expert UNICEF: ”Nu faptul că elevii absentează este principala hibă, principala hibă este calitatea educației”

Deși, în fiecare an școlar, unele inspectorate școlare din țară fac publice statistici cu situația îngrijorătoare a absențelor (motivate și nemotivate), Ministerul Educației nu tratează distinct această problemă.

Chiulul în școală rămâne un obicei vechi care nu interesează statul român, iar efectele dezinteresului național față de acest fenomen vorbesc de la sine: procentul analfabeților funcționali în România este unul dintre cele mai ridicate la nivelul țărilor UE, iar România înregistrează cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018.

44% dintre elevii români sunt anafabeți funcționali, prin comparație cu Finlanda unde doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc sau Irlanda care înregistrează un procent de 12,1%.

Al treilea cel mai ridicat procent al abandonului școlar din UE în 2017

Absențele nemotivate sunt un indicator puternic care arată lipsa de interes a elevului față de școală. Cum poți realiza politici publice la nivel național pentru creșterea calității actului educațional, dacă nici măcar nu știi situația de pe teren?

România avea, în 2017, al treilea cel mai ridicat procent al abandonului școlar din Uniunea Europeană și își propunea ca până în 2020 să ajungă la un procent de 12% al celor care părăsesc timpuriu școala, dar a ratat acest obiectiv, potrivit Eurostat.

Recomandări

Pană de curent și haos în toată Spania și Portugalia. Pasagerii sunt evacuați de la metrou și din trenuri, spitalele au activat planul de urgență – Livetext

“Potrivit informațiilor furnizate de departamentul responsabil cu gestionarea Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), statistici referitoare la numărul de absențe nu sunt, în prezent, disponibile în această bază de date. Aceste informații (absențe motivate și nemotivate) se colectează la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, pe baza datelor furnizate de profesorii din învățământul primar/profesorii diriginți, pentru fiecare clasă de elevi”, a fost răspunsul Ministerul Educației la solicitarea Libertatea.

Un exemplu –  Inspectoratul Școlar al Județului (ISJ) Galați publica, în acest an, un raport care arăta că, în primul semestru al anului școlar trecut, în unitățile de învățământ gălățene au fost înregistrate 862.043 de absențe, mai puțin decât în aceeași perioadă din anul școlar 2017/2018, când numărul total de absențe era de 1.042.469.

”Este o scădere, dar nu foarte mare, ne îngrijorează și acționăm cu toate pârghiile pe care le avem”, declara inspectorul șef al ISJ Galați, prof Mioara Enache pentru presa locală.

Iar astfel de statistici care apar public în mass-media nu sunt cazuri izolate. Ele ar trebui să stârnească îngrijorarea decidenților de la București.

Recomandări

Conclavul, unul dintre cele mai secrete procese electorale din lume, decide noul papă. 135 de cardinali sunt eligibili să fie aleși

Alt exemplu: la nivelul județului Covasna în anul școlar trecut au fost înregistrate, în total, 1.072.966 absențe, dintre acestea, peste jumătate (620.587) fiind nemotivate.

Potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna, deși numărul total al elevilor raportați a scăzut în anul școlar 2017-2018, acesta este cel mai mare număr de absențe înregistrate în ultimii șase ani, majoritatea celor nemotivate fiind înregistrate în învățământul primar.

”Procentual cele mai multe absențe nemotivate s-au înregistrat la învățământul primar unde 77,78% din absențele înregistrate au fost nemotivate, urmat de învățământul liceal seral și cu frecvență redusă cu 62,89%, respectiv de învățământul gimnazial cu 55,78% și învățământul profesional cu 42,79% de absențe nemotivate. Cea mai mică valoare a procentului de absențe nemotivate s-a înregistrat la învățământul liceal de zi de 23,07%”, se arata în raportul IȘJ Covasna.

Expertul UNICEF, Luminița Costache atrage atenția că școala, de multe ori, nu este atractivă pentru elevi, iar absenteismul este un efect al acestei stări de fapt.

O problemă pe care trebuie să ne-o punem atunci când vorbim de absenteism este cea legată de calitate. Școala trebuie să fie atractivă din mai multe perspective: copilul să se simtă bine, să simtă că ce învață acolo este ceva ce poate să folosească în viața de zi cu zi, trebuie să există abordarea pragmatică ( ce fac eu după ce am făcut atâta școală).

Luminița Costache, expert în educație al UNICEF:

Recomandări

Moldoveanul Oleg Babii și rețeaua de firme din România care alimentează cu valută regimul de la Tiraspol. Cine sunt partenerii români

”Absentiseismul este un efect al unei stări de fapt. Principala problemă este cea a calității educației. Calitatea educației trebuie să înceapă de la cele mai mici vârste. Dacă acționăm la liceu, este prea târziu. Dacă ne uităm pe cifrele legate de abandon școlar, vedem că în vreme ce înaintăm în cicluri educaționale, o parte dintre copii se pierd. Cei mai mulți se pierd la trecerea dintre gimnaziu și liceu”, a continuat Luminița Costache.

Absențele nu sunt raportate în mod corect în catalog

Experta UNICEF aduce în discuție o altă problemă majoră a acestui fenomen: chiar și în lipsa unor statistici globale, în România există tendința de sub-raportare a absențelor.

Din experiența pe care a căpătat-o în anii în care a implementat proiecte dedicate educației în toată țara, Luminița Costache susține că în unele școli există prostul obicei, în rândul cadrelor didactice, de a nu trece în catalog toate absențele elevilor. Un catalog electronic ar fi fost eficient, dar el încă nu funcționează.

“Referitor la absenteism ca atare sunt unele statistici, dar ele sunt discutabile. Pentru că ține de modul în care au fost înregistrate absențele respective: fie există clemență și nu sunt înregistrate toate absențele, fie se motivează ulterior. Exista la Ministerul Educației un proiect care exact la zona de absenteism urma să se uite: catalogul electronic care urma să fie conectat cu sistemul informatic al învățământului din România. Nu faptul că elevii absentează este principala hibă.  Principala hibă este calitatea educației. Eu am văzut studenți în terțiar care nu aveau competențele de bază de scriere și citire în limba română”, explică Luminița Costache, care s-a ocupat, în cadrul  UNICEF, în perioada 2010-2015, de campania “Hai la școală” de prevenire a absenteismului și abandonului școlar.

Reducerea absenteismului școlar ca fenomen este corelată, în strategiile Ministerului Educației, numai prin raportare la alte două probleme: abandonul școlar și rata de părăsire timpurie a școlii, însă nici unde nu este amintită calitatea precară a educației din România. Lipsa de interes și motivație a elevului, pentru a merge la școală, este și o urmare a actului pedagogic neatractiv al profesorului.

“Prin primii doi piloni din cadrul Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România sunt prevăzute acțiuni care să permită prevenirea fenomenelor de absenteism și abandon școlar și, în final, să contribuie la o reducere a ratei de părăsire timpurie a școlii. În acest sens, MEC a avut în vedere o serie de măsuri (proiecte și programe) printre care menționăm:

• introducerea clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu;
• aprobarea metodologiei pentru programul ”Școala după școală”;
• reactualizarea metodologiei programului ”A doua șansă”;
• rambursarea contravalorii transportului pentru elevii care studiază la unități școlare aflate la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea de reședință;
• acordarea bursei profesionale pentru elevii din învățământul profesional;
• componente ale proiectului ROSE”

Acestea sunt explicațiile oficiale oferite de Ministerul Educației ziarului Libertatea la întrebarea cât de problematic este fenomenul absenteismului în România și cum luptă statul român pentru a-l diminua.

“Dacă nu se acționează pentru a fi diminuat acest fenomen, efectele lui le resimt și eu ca profesor universitar. Îmi vin studenți care nu vin deloc la cursuri și ale căror fețe abia le văd la examene. Nu putem crește calitatea învățământului, dacă nu luăm în serios, la nivel de stat, aceste probleme”, a declarat un profesor universitar care a preferat să nu-și asume identitatea.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro