Mișcarea luată în calcul de NATO, ca răspuns la criticile necruțătoare ale lui Donald Trump: „I-ar permite să-și vadă de treabă și să diminueze dramatismul”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
NATO ia în considerare să nu mai organizeze summituri anuale atât timp cât Donald Trump va fi președintele Statelor Unite, pentru a evita situații potențial tensionate la reuniunile liderilor de stat, relatează Reuters, care citează șase surse informate în acest sens.
Cuprins:
Administraţia condusă de Donald Trump s-a angajat în repetate rânduri în critici acide la adresa unor aliați din NATO, mustrând recent unele țări pentru că nu au oferit mai multă asistenţă operaţiunilor militare efectuate de Statele Unite în Iran.
Summitul preconizat pentru 2028 s-ar putea să nu mai aibă loc
Frecvenţa summiturilor NATO a variat de-a lungul celor 77 de ani de istorie ai alianţei occidentale de apărare. Totuși, începând din 2021, liderii de stat din NATO s-au întâlnit în fiecare vară şi urmează să se reunească anul acesta la Ankara, capitala Turciei, pe 7 şi 8 iulie.
Unii dintre cei 32 de membri fac însă presiuni pentru a încetini ritmul, scrie Reuters, care citează un oficial european de rang înalt şi cinci diplomaţi, toţi din NATO.
Un diplomat a spus că summitul din 2027, prevăzut să aibă loc în Albania, se va desfăşura probabil puțin mai târziu, în toamna acelui an, iar NATO ia în considerare să nu organizeze niciun un summit la nivel de lideri de stat în 2028 - anul alegerilor prezidenţiale din SUA şi ultimul an calendaristic complet al celui de-al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă. Donald Trump ar trebui să părăsească definitiv Casa Albă până pe 20 ianuarie 2029.
Un alt diplomat a spus că unele ţări cer ca summiturile la nivel de lideri de stat să aibă loc la fiecare doi ani. Totuși, nu s-a luat nicio decizie deocamdată, secretarul general Mark Rutte având ultimul cuvânt de spus.
NATO vrea să pună accent pe garantarea securității și să evite dramatismul politic
Contactat Reuters în legătură cu acest subiect, un oficial NATO a răspuns: „NATO va continua să organizeze reuniuni periodice ale şefilor de stat şi de guvern, iar, între summituri, aliaţii NATO vor continua să se consulte, să planifice şi să ia decizii cu privire la securitatea noastră comună”.
Două dintre surse l-au menţionat pe Trump ca factor perturbator, dar mai multe au spus că sunt în joc considerente mai ample decât criticile președintelui american.
Unii diplomaţi şi analişti afirmă de mai mult timp că summiturile anuale generează presiuni pentru rezultate spectaculoase, care distrag atenţia de la planificările pe termen lung. „Mai bine să avem mai puţine summituri decât summituri proaste. Oricum avem mult de lucru, ştim ce trebuie să facem”, a spus un diplomat.
Un alt diplomat a declarat că adevărata măsură a puterii alianţei este calitatea discuţiilor şi a deciziilor.
NATO a organizat doar opt summituri în perioada Războiului Rece
Phyllis Berry, cercetătoare la Atlantic Council, a comentat: „Reducerea numărului de summituri de mare anvergură ar permite NATO să-şi vadă de treabă şi să diminueze dramatismul care a marcat multe dintre recentele întâlniri transatlantice”.
Într-un articol publicat săptămâna trecută pe site-ul Atlantic Council, Phyllis Berry a remarcat că NATO a organizat doar opt summituri în perioada Războiului Rece.
În opinia ei, primele trei summituri NATO din primul mandat al lui Trump au fost „evenimente controversate, dominate de reproşurile sale privind cheltuielile reduse ale aliaţilor pentru apărare”.
Summitul desfășurat anul trecut la Haga a fost, de asemenea, marcat în mare măsură de cererea lui Trump ca membrii NATO să-şi majoreze drastic cheltuielile de apărare până la 5% din PIB - un obiectiv pe care l-au acceptat în cele din urmă, convenind să cheltuiască 3,5% pentru apărarea de bază şi 1,5% pentru investiţii mai ample legate de securitate.
Donald Trump caută mereu motive de critici la adresa aliaților
Reuniunea din acest an pare, de asemenea, să fie tensionată, notează Reuters. După ce aliaţii din NATO au refuzat să-i acorde sprijinul pe care îl cerea împotriva Iranului, pe care l-a început fără a-i consulta sau informa, Trump a pus în mod deschis sub semnul întrebării dacă Statele Unite ar trebui să respecte angajamentul de apărare reciprocă şi a susținut că ar lua în calcul părăsirea alianţei. Înainte de declanșarea războiului din Iran, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite revendicase Groenlanda, un teritoriu autonom aparţinând Danemarcei, membră NATO.
La summitul din 2018, Trump a ameninţat cu părăsirea reuniunii în semn de protest faţă de cheltuielile reduse pentru apărare ale celorlalţi aliaţi. „Dacă şi-ar fi pus în aplicare ameninţarea de a pleca în semn de protest, am fi fost nevoiţi să adunăm bucăţile unui NATO distrus”, a comentat secretarul general al NATO la acea vreme, Jens Stoltenberg, într-o carte de memorii publicată anul trecut.
