Misiunea riscantă a lui Macron la Moscova: liderul francez promite o soluție la criză, dar sugerează că Putin trebuie să primească concesii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Emmanuel Macron și Vladimir Putin discută azi la Moscova despre criza de la granița Ucrainei și despre arhitectura de securitate din Europa. Est-europenii și ucrainenii se tem că șeful statului francez ar fi dispus la compromisuri prea mari în relația cu Rusia, scriu Politico și New York Times.
Cuprins:
Președintele francez Emmanuel Macron s-a declarat optimist că ar putea obține o dezescaladare a crizei din Ucraina, dar a sugerat, înainte de vizita la Moscova de luni, că Occidentul ar putea fi nevoit să-i facă unele concesii lui Vladimir Putin.
Într-un interviu acordat Journal du Dimanche (JDD), Macron a minimalizat temerile cum că ambiția strategică a lui Putin ar fi aceea de a ocupa Ucraina și chiar a întins o mână deschisă președintelui rus, spunând că înțelege nevoia Rusiei de a-și apăra interesele de securitate.
„Obiectivul geopolitic al Rusiei azi nu este Ucraina, ci clarificarea regulilor de coabitare cu NATO și UE”, a spus el.
„Trebuie să ne protejăm frații europeni propunând un nou echilibru capabil să mențină suveranitatea și pacea. Acest lucru trebuie făcut respectând Rusia și înțelegând traumele contemporane ale acestui mare popor”, a spus președintele francez.
„Trebuie să fim foarte realişti”, a spus liderul francez. „Nu vom obţine gesturi unilaterale” din partea Rusiei, „dar este esenţial să evităm o deteriorare a situaţiei înainte de a construi mecanisme şi gesturi de încredere reciprocă”, a completat el.
Rămâne de văzut dacă Macron va avea succes la Moscova. Cert este însă că declarațiile sale despre nevoia unui compromis diplomatic ar putea declanșa îngrijorare printre cei care susțin o abordare mai fermă în relație cu Rusia, adică în special printre țările din estul și centrul Europei, scrie Politico.
Totuși, în mod evident, Macron nu a plecat de unul singur la negocieri. Înainte de vizita la Moscova, el a avut o lungă convorbire cu președintele american Joe Biden.
Apoi, în cursul weekendului, şeful statului francez a discutat cu premierul britanic, Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi liderii celor trei ţări baltice, preşedintele lituanian, Gitana Nauseda, şi premierii leton, Krisjanis Karins, şi eston, Kaja Kallas.
Iar după întâlnirea cu Putin, el va merge direct la Kiev, unde va discuta cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
De notat că vizita lui Macron la Moscova o precede pe cea a lui Olaf Scholz, care va avea loc săptămâna aceasta.
Ce propune Macron
Oficialii francezi au și descris parțial temele pe care Macron intenționează să le abordeze în timpul întâlnirilor cu Putin și Zelenski, scrie New York Times.
În primul rând, Macron vrea să folosească formatul Normandia - în care alături de Franța se mai află Germania, Rusia și Ucraina - pentru a revitaliza acordul Minsk 2, un document vag care a adus o pace relativă în estul Ucrainei, dar s-a dovedit imposibil de implementat.
În al doilea rând, el vrea să primească de la Putin un semnal concret de dezescaladare a tensiunilor, prin reducerea mobilizării militare de la granița Ucrainei.
Un oficial al președinției franceze, vorbind sub acoperirea anonimatului, a subliniat că nucleul conflictului dintre Occident și Rusia stă în „extinderea NATO și includerea țărilor din fostul spațiu sovietic”, situație care a creat „o zonă de volatilitate care trebuie redusă”. Oficialul a adăugat că Putin i-a spus lui Macron că vrea „o conversație de substanță” care să meargă „în inima problemei”.
Practic, scrie New York Times, Franța pare a spune că revendicările lui Putin, care includ retragerea NATO din estul Europei, nu pot fi satisfăcute, dar că pentru a ajunge „în inima problemei” Occidentul ar trebui să accepte că extinderea Alianței Nord-Atlantice a generat nemulțumiri permanente Rusiei, chiar dacă a oferit protecție europenilor.
Cum ar putea fi rezolvate însă aceste nemulțumiri?
Nimeni nu crede că România, Lituania sau alte state care au aderat la NATO vor decide să părăsească Alianța, așa cum puțini cred că NATO își va abroga promisiunea făcută Ucrainei în acest sens, la summitul de la București din 2008, scrie New York Times.
Dar așa cum lunga relație ambiguă a Turciei cu UE o demonstrează, există căi pentru a prelungi la infinit candidatura unei țări care dorește să adere la o organizație.
Ideea pare a fi în orice caz aceea de a accepta validitatea îngrijorărilor Rusiei. „Am putea face un pas către Putin, să recunoaștem că nu se înșală complet”, a explicat pentru Politico Justin Vaïsse, un fost oficial al Ministerului francez de Externe, în prezent director al organizației non-profit Forumul Păcii de la Paris.
Oficialul președinției franceze s-a arătat de acord: „Ucraina nu este parte a NATO și, din câte știu eu, nu va fi pentru multă vreme”.
În același timp, Macron vrea să înțeleagă dacă ofertele formulate de americani luna trecută ar putea fi completate de alte măsuri care să sporească încrederea rușilor.
Propunerile SUA ar implica mai multă transparență cu privire la desfășurarea rachetelor în estul Europei și totodată angajamentele reciproce ale Washingtonului și Moscovei cum că se vor abține de la mobilizarea de trupe sau rachete în Ucraina.
„Descentralizarea” Ucrainei
E neclar totuși ce anume ar accepta Putin și ce compromis ar mulțumi Casa Albă, care a abordat până acum o atitudine foarte fermă și a respins toate revendicările majore ale Rusiei.
În ciuda acestui lucru, Macron, care știe că o invazie rusă în Ucraina ar putea provoca o explozie a prețului la gaz, într-un moment în care francezii și europenii sunt deja loviți de creșterea inflației, insistă să creadă că există totuși ceva potențial în privința Formatului Normandia.
O primă întâlnire luna trecută s-a finalizat cu un progres limitat, iar o a doua reuniune este programată în scurt timp. De asemenea, s-a vorbit și despre un summit al liderilor din Franța, Germania, Rusia și Ucraina.
Acordul Minsk 2 cere o „descentralizare” a Ucrainei, care oferă un „statut special” zonelor controlate acum de separatiști, „detaliile” urmând să fie stabilite împreună cu „reprezentanții acelor regiuni”.
În interpretarea Rusiei, aceste „detalii” includ un drept de veto al acestor regiuni separatiste în privința politicii externe a Kievului, inclusiv aderarea la NATO. În acest fel, Ucraina ar rămâne practic în sfera de influență a Moscovei.
Motiv pentru care Kievul a respins ferm varianta. „Acest lucru nu se va întâmpla”, a asigurat Dmitro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, săptămâna trecută. „Niciodată”, a întărit el.
Macron în pre-campanie electorală
Pentru Macron, vizita la Moscova se poate dovedi cu atât mai importantă cu cât ea vine cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale din Franța.
„Nu câștigi alegerile cu politica externă, dar asta este o dovadă a statutului lui Macron de lider internațional, iar asta îi permite să se delimiteze de alți candidați chiar înainte de a intra în campanie, pentru a dovedi că este capabil să arate importanța Franței pe scena internațională”, a explicat pentru Politico Cyrille Bret, un expert în relații internaționale la Sciences Po.
Pentru fostul premier ucrainean Arseni Iațeniuk, tocmai aceasta ar putea fi o problemă. El spune că Macron s-ar putea afla sub presiunea de a obține un acord, pentru a câștiga puncte electorale, înaintea scrutinului din aprilie. Iar acordul s-ar putea dovedi unul dezavantajos pentru Ucraina, spre exemplu.
„Putin va juca cu siguranță un joc foarte sofisticat cu europenii, încercând să îi convingă pe Macron și pe Scholz: «Uite, asta e cea mai bună soluție, este singura soluție. Voi ați susținut această decizie. Nu există altă cale. Dacă nu acceptați asta, ce vom putea face? Nu am altă cale de ieșire decât aceea de a lansa o operațiune militară la scară largă»”, a explicat, pentru Politico, Iațeniuk.
Dincolo de campania electorală, vizita lui Macron la Moscova îi oferă acestuia posibilitatea de a exersa mult dorita „autonomie strategică” europeană față de SUA. El a și vorbit despre asta cu JDD.
„Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (…) nu vom putea rezolva niciun conflict, pentru că, dacă îi lăsăm pe alţii să vorbească în numele nostru, nu vom putea contribui la propria noastră securitate colectivă”, a declarat Macron pentru publicația franceză.
Nu în ultimul rând, deschiderea arătată de Macron în fața Rusiei - în mod repetat și până acum, fără rezultate concrete, în ciuda aprecierilor măgulitoare din partea lui Putin - este îmbrățișată și de o mare parte a societății franceze.
Publicista și comentatoarea politică Nicole Bacharan a explicat acest lucru. „Franța este o țară foarte bizară și în multe feluri, pro-rusă. Ideea că trebuie să discutăm cu Rusia, că Rusia este o mare civilizație, este foarte comună în cercurile academice”, a spus ea pentru Politico.
Rusia nu așteaptă mari rezultate
Kremlinul a anunțat înainte de întâlnirea Putin-Macron că nu se aşteaptă la progrese decisive, dar că cel mai probabil președintele francez va propune modalităţi de atenuare a tensiunilor în Europa.
„Situaţia este prea complexă pentru a se aştepta progrese decisive în cursul unei întâlniri”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, potrivit Agerpres.
Dar el a spus că Rusia cunoaşte anumite idei de reducere a tensiunilor despre care Macron a vorbit înainte şi pe care intenţionează să i le împărtăşească cu Putin.
Nu se poate vorbi despre o acalmie în contextul tensiunilor, în timp ce guvernele occidentale continuă să se refere la un atac rusesc care se profilează asupra Ucrainei, a mai notat Peskov.
El a mai spus că Moscova nu a auzit nimic nou în ultimele zile despre garanţiile de securitate pe care le cere, iar „interlocutorii noştri occidentali preferă să nu pomenească acest subiect”.
