Misterul filozofilor pictați pe zidurile Bisericii Brătienilor de la Florica, Argeș. De ce lăcașul de cult nu a fost vreodată pictat și în interior

Ce figuri de filozofi pot fi văzute pe zidurile exterioare

Familia Brătianu i-a comandat, în 1898, lui Emile André Lecomte du Noüy să construiască aici o biserică cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, biserică devenită necropolă de familie, aici fiind înmormântaţi cei mai mulți dintre membrii familiei Brătianu. Celebrul arhitect francez este acelaşi care a restaurat în secolul al XIX-lea şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Biserica propriu-zisă a fost construită între anii 1909 și 1912. 

Biserica, aflată la Ștefănești-Argeș, a fost zidită din cărămidă, fiind placată cu piatră de Albeşti, într-un plan ce amintea de Schitul de la Ostrov, din județul Vâlcea, acolo unde se căsătoriseră Ion și Pia Brătianu. Sub pridvor, pe latura din sud, este ușa de acces la cavourile familiei Brătianu.

Un detaliu inedit legat de biserica de la Florica este că aceasta nu a fost pictată vreodată în interior.

Libertatea a vorbit cu Maica Dionisia, stareța Schitului Florica, privind motivele pentru care biserica nu are pictură interioară.  

„În interior nu sunt picturi deoarece familia Brătianu nu a dorit acest lucru, deși își permitea financiar, pentru că în partea de jos este capela familiei”, a declarat Maica Dionisia pentru Libertatea.

Pictura exterioară a Bisericii Florica a fost realizată de pictorul Octav Smigheleschi, acesta înfățișând în ocnițele din registrul superior inclusiv patru mari filozofi ai Antichității – Platon, Aristotel, Plutarh și Solon Atenianul, alături de figuri de proroci, sfinți, poeți, împărați, patriarhi și sibile. 

„Legat de filozofii pictați în exterior, a fost dorința pictorului să îmbine poeți, filozofi și sfinți din Vechiul și Noul Testament”, adaugă Maica Dionisia. 

Ce reprezintă Platon, Aristotel, Socrate și Pitagora

Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, a explicat motivele pentru care mai mulți filozofi au fost pictați la Biserica Florica. 

„Nu este un paradox – ei sunt considerați proroci ai neamurilor, adică oameni care, fără să cunoască revelația creștină, au intuit ceva din adevăr. În tradiția bizantină și postbizantină, se pot vedea astfel de figuri în special în scenele Judecății de Apoi sau în registrul profeților, în pronaos. 

Printre cei mai întâlniți sunt: Platon – ținând un pergament cu o sentință morală sau o afirmație despre nemurirea sufletului; Aristotel – cu un text despre Primul Mișcător sau armonia cosmosului; Socrate – simbol al căutării adevărului prin dialog și moralitate; Pitagora – legat de ordinea numerică a lumii și armonia muzicală. Filozofii antici se regăsesc și la biserica din Costești, Argeș, sau în Moldova, la bisericile din vremea lui Ștefan cel Mare”, spune Cristian Cocea.

Istoria Bisericii Florica

Biserica a fost sfinţită în data de 19 mai 1921, în vederea mutării sicriului lui Ion C. Brătianu în noua capelă, solemnitate ce a avut loc după trei zile, slujba fiind oficiată atunci de mitropoliţii Miron Cristea, primul patriarh al României şi Nicolae Bălan al Sibiului. Inițial, Ion C. Brătianu, care murise pe 3 mai 1891, fusese înmormântat în parcul de lângă Vila Florica, pe un deal. 

A doua înmormântare solemnă ce a avut loc în capela de la Florica a fost cea a lui Ionel Brătianu, care a fost, cumulat, aproape 12 ani prim-ministru al României. Acesta a murit pe 24 noiembrie 1927.

Pe 22 decembrie 1930, Vintilă Brătianu, care a fost prim-ministru timp de aproape un an, a fost îngropat tot la capela Bisericii Florica. După ani buni, Dinu şi Gheorghe Brătianu, decedați în închisoarea de la Sighet, au fost și ei reînhumați tot în capela familiei.

Numele Brătienilor provine de la un „Bratiian din Bratiani”, localitate situată lângă Brădet-Argeș, vechiul leagăn al Brătienilor, amintit într-un document din 29 iulie 1508. Acest document a fost dat în Bucureşti de domnul Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău, fiul nelegitim al lui Vlad Ţepeş.

Prin acest document se întărea lui Neagoe şi fiilor săi, anume Brătianu şi Neag, jumătate din satul Bratianii de lângă Brădet. Aceștia sunt strămoşii direcţi ai Brătienilor de mai târziu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro