Moneda care valorează mai mult ca fier vechi: cuprul din interiorul bănuțului e de trei ori mai scump decât banul în sine, în Ungaria
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Valoarea metalelor dintr-un pachet de 10 kilograme de monede de cinci forinți depășește cu mult valoarea lor nominală. Monedele, care cântăresc în total 10 kilograme și sunt formate din aproximativ 2.381 de unități, au o valoare nominală de 11.905 forinți, însă conținutul lor de cupru, nichel și zinc ar putea valora până la 35.000 de forinți, conform prețurilor de pe piața mondială.
Un creator de conținut de pe Instagram a realizat un videoclip în care a demonstrat discrepanța dintre valoarea nominală a monedelor și valoarea metalului din care sunt fabricate.
Potrivit acestuia, doar cuprul din monedele de cinci forinți ar putea fi evaluat la aproximativ 35.000 de forinți. Totuși, bărbatul subliniază că, în realitate, monedele nu pot fi vândute la acest preț din cauza costurilor de procesare și a reglementărilor care interzic topirea monedelor.
Problema monedei de cinci forinți este adesea discutată, având în vedere că aceasta este, în prezent, aproape lipsită de valoare în tranzacțiile zilnice.
De exemplu, Pénzcentrum a relatat că Banca Națională a Ungariei (MNB) consideră costurile de producție ale monedelor un secret comercial, dar a recunoscut că valoarea nominală a acesteia este aproape irelevantă pentru cumpărături. Majoritatea monedelor mici sfârșesc uitate în portofele, mașini sau acasă.
Conform videoclipului, situația este comparabilă și în cazul monedei de zece forinți, al cărei cost de producție ar putea depăși valoarea nominală. Totuși, acest lucru nu înseamnă că monedele respective pot fi vândute la valoarea materialelor lor.
Influencerul a folosit exemplul pentru a evidenția fluctuația valorii banilor în raport cu materiile prime, dar și pentru a atrage atenția asupra limitărilor păstrării economiilor în formă de numerar. Acesta a sugerat aurul drept o opțiune de protecție împotriva inflației, deși a subliniat că prețul acestuia este volatil și nu garantează mereu păstrarea valorii economiilor.
Dezbaterea privind eliminarea monedei de cinci forinți nu este nouă. Potrivit Pénzcentrum, în procesul de reînnoire a seriei de forinți din 1990, MNB a utilizat metoda D-metrică, considerată optimă de FMI, care alinia valorile nominale ale monedelor cu salariul mediu zilnic al populației.
Conform acestei metode, denominațiile actuale ar trebui ajustate, iar băncile ar putea introduce bancnote mai mari, cum ar fi cele de 50.000 sau chiar 100.000 de forinți. În schimb, bancnotele de valoare mică, cum ar fi cele de 500 de forinți, ar putea fi înlocuite cu monede.
Deși MNB a declarat de mai multe ori că nu intenționează să schimbe actuala serie de forinți, exemplul monedelor de cinci forinți ridică întrebări despre sustenabilitatea producției acestora, având în vedere raportul tot mai dezechilibrat dintre costul materialelor utilizate și valoarea nominală.
