Ultimii bani din „PNRR”-ul european. Ce state au cerut la ultima tranșă sume mai mari decât tot planul României
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele beneficiare de bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență au depus până la 1 octombrie ultimele cereri de plată. Sunt cazuri în care țări puternice au solicitat zeci de miliarde, dar și altele cu cereri de plată modificate sau deloc depuse la strigarea finală.
Campioana detașată a Mecanismului de Redresare și Reziliență la nivel european, Italia (condusă de Giorgia Meloni) se află în față și la ultima strigare privind aceste fonduri. La cea de-a zecea tranșă de bani pe care o solicită printr-o cerere de plată, Italia are reforme și investiții de 28 de miliarde de euro.
E secondată de Spania, care la șaptea și ultima cerere de plată vrea 23 de miliarde de euro. Sumele celor două state sunt peste întreg PNRR-ul României, care la final a rămas la un total de 20,1 miliarde euro. De altfel, conform datelor Comisiei Europene, România a solicitat pe ultima cerere de plată, a șasea, 4,34 de miliarde de euro. Suma prezentată de Comisia Europeană este mai mică față de cea menționată de autoritățile române (6,04 miliarde euro) pentru că nu include componenta de prefinanțare, bani deja dați.
Sume mari de bani solicitate la ultima cerere de plată găsim la state ca Ungaria, Polonia sau Grecia. Ungaria este un caz specific. După ce a avut fondurile înghețate și o relație rece în mandatul Orban, acum Budapesta vrea prin prima și ultima lor cerere de plată să obțină 9 miliarde de euro.
Polonia e pe cai mari pe această ultimă sută de metri. Guvernul de la Varșovia a depus a șasea și ultima cerere de plată de 12,7 miliarde euro. Iar acest demers a avut loc exact cu o zi înainte să le intre în conturi, la 1 octombrie, de 7,9 miliarde euro pe cererea de plată cinci.
Un stat mult mai mic decât România, dar mult mai agil cu banii europeni, Grecia, a depus cererea de plată nouă pentru 6,8 miliarde euro. Și colegii României din alfabetul statelor UE, portughezii, vor 4,7 miliarde euro pe cererea lor de plată zece.
Sume simbolice sau deloc
Însă în această perioadă sunt state care nu au mai cerut niciun sfanț. Austria, Suedia, Danemarca sau Franța nu au mai depus niciun set de documente pentru bani. De altfel, state ca Danemarca și Franța și-au încheiat socotelile cu planurile lor de redresare și reziliență din vară.
În schimb alte state au sume mici de primit. Cipru a depus cererea de plată șapte de 337 de milioane de euro, care a și fost aprobată. Slovacia a depus cererea de plată nouă în valoare de 559 de milioane de euro. În schimb, Slovenia a depus cererea de plată șapte, în valoare de 272 de milioane de euro.
Și țările baltice mai vor bani. Lituania a depus cererea de plată șapte în valoare de 993 de milioane de euro, iar Letonia a depus cererea de plată cinci în valoare de 503 milioane de euro. Pe de altă parte, Estonia a depus cererea de plată cinci de 191 de milioane de euro, din care deja a primit undă verde pentru 135 de milioane de euro.
Cel mai târziu în luna noiembrie vor fi terminate evaluările ultimelor cereri de plată și fiecare stat în parte va ști care este suma pe care o va mai primi de la Bruxelles.
