Sâmbăta asta sunt Moşii de iarnă sau Moşii de piftii. Vezi ce ai de făcut!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul acesta, Moşii de iarnă pică sâmbătă, 5 martie. Este sâmbăta dinaintea lăsatului sec de carne pentru Postul Mare, ziua în care îi pomenim pe moşii şi strămoşii adormiţi în dreapta credinţă. Pentru ca pomana să fie primită, este bine să respectăm şi celelalte tradiţii legate de această mare sărbătoare.
Cuprins:
Moşii de iarnă (Moşii cei mari) deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, încheiată cu Sâmbăta lui Lazăr (pe 23 aprilie), în care creştinii ortodocşi fac parastase.
Ce se duce la biserică, pentru parastas
De Moşii de iarnă gospodinele duc la biserică, pentru praznic, colivă, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul pe care sunt trecute numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie (racitura de porc), carne, sarmale, mere şi alte fructe. Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Sufletele acestea, se spune, veghează din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.
Femeile care lucrează azi vor tremura ca piftia
În trecut, Moşii de iarnă erau cunoscuţi, în lumea satului, în special, şi drept ”Moşii de piftii”, fiindcă în această zi se mănâncă piftie şi alte răcituri. Iar ceea ce rămâne nemâncat se aruncă a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.
Mai mult, femeile care calcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi ”li se întoarce pomana” pe care au dat-o.
La cimitir se aprind cel puţin două lumânări
Credincioşii care fac pomeniri trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta liturghie. Abia după această slujbă mare se oficiază şi parastasul.
Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.
În Transilvania, se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana. Plus o prăjitură cu specific local, numită ”pupi” (un chec cu mere).
Şi în Banat se dă de pomană un preparat caracteristic zonei - grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.
În Bucovina, pachetele conţin obligatoriu plăcinte cu brânză şi se împart familiilor necăjite, care au mulţi copii.
Nu se mai fac nunţi
Conform tradiţiei creştin ortodoxe, o dată cu Lăsatul secului de carne cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (8 mai).
Duminică este lăsatul sec de carne. Luni începe săptămâna albă
- Duminică, 6 martie - Duminica Înficoşatei Judecăţi (a lăsatului sec de carne) – se mănâncă pentru ultima dată carne.
- De luni, 7 martie, până duminică, 13 martie, este dezlegare la brânză, lapte, ouă şi peşte. De aceea, săptămâna aceasta este cunoscută, în popor, şi ca ”săptămâna albă”.
- Duminică, 13 martie, este Lăsatul Secului pentru Postul Sfintelor Paşti (se mănâncă pentru ultima dată brânză, lapte, ouă şi peşte).
- Luni, 14 martie, începe Postul Paştelui, care ţine până sâmbătă, 30 aprilie.
- Duminică, 1 mai, este Învierea Domnului (Sfintele Paşti).
