Motivele invocate de judecători pentru care Laura Crișan și complicii săi au fost eliberați din arest în dosarul asasinatului cu bombă de la Arad

Măsurile preventive nu se pot lua pe simple supoziții

„Faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligaţia judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive faţă de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate”, se arată în motivarea prezentată de instanța Curții de Apel București.

În contextul unei mediatizări a cazului – de altfel de înţeles, având în vederea natura faptelor şi ipotezele avansate – este firesc interesul public, dar şi al autorităţilor de a finaliza ancheta penală, de a identifica făptuitorii, însă nu se pot lua măsuri preventive pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei”, explică magistrații.

Totodată, judecătorii au constatat că „nu există la dosar niciun element care să fie indiciu” în sensul că inculpaţii ar fi putut avea acces la explozibili militari sau că ar fi fost în zonă, unde s-a produs explozia.

„Ca atare, dacă inculpaţii au detonat acest dispozitiv, cum afirmă Parchetul, ar fi trebuit să se afle la o distanţă care să le permită detonarea dispozitivului şi care, cu siguranţă, nu putea fi mai mare decât cea din raza de acoperire a celulei GSM aferentă zonei menţionate”, arată judecătorii.

Nu s-a stabilit unde se aflau inculpații

Totodată, în motivare se precizează că „în egală măsură, însă, nu există nicio probă la dosar care să-i plaseze pe inculpaţi în jurul orei 6.59 (sau apropiat de acest moment) măcar în proximitatea zonei unde a avut loc explozia prin detonarea de la distanţă a dispozitivului”.

„Indiciile de la dosar se referă, aşa cum s-a arătat, doar la data de 28.05.2021, în intervalul 23.49-23.51, în sensul că cei doi inculpaţi sunt localizați în raza de acoperire a releului GSM care deservește domiciliul victimei Crișan Ioan și, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia”, explică magistrații.

Astfel, judecătorii precizează că „prin urmare, nu s-a stabilit unde se aflau inculpaţii la momentul exploziei şi nu sunt oferite explicaţii (posibile) nici cu privire la modalitatea în care vreunul dintre aceştia ar fi putut plasa dispozitivul în interiorul autoturismului”.

Aici este luat în considerare faptul că, „niciunul dintre cei doi inculpaţi nu făcea parte din anturajul victimei, iar Parchetul nu a afirmat/susţinut că inculpata Bîlcea (pe care o acuză de paticipaţie în forma instigării) ar fi avut vreo cheie a autoturismului folosit de victimă”.

Ipoteza nu este susținută, având în vedere faptul că procurorii au avansat varianta conform căreia se bazează pe existența unei „relații conflictuale, iar nu apropiată, dintre inculpată şi victimă”.

Preluarea afacerii de către fostul ginere nu se susține

De asemenea, judecătorii au mai stabilit că victima, Ioan Crișan, nu a făcut niciun demers concret în sprijinul ideii potrivit căreia i-ar fi propus fostului ginere, martorul Bîlcea Sergiu, să preia treptat conducerea afacerilor sale.

„Din dosar nu rezultă că victima ar fi efectuat demersuri concrete în acest sens – contactarea unui notar/identificarea unui notar care să confirme existenţa unei astfel de intenţii exprimate de victimă, existenţa vreunui draft al vreunui document care să ateste măcar o preluare parţială de către o altă persoană a afacerilor victimei (…)”, precizează judecătorii.

Nu au fost identificată nici „existenţa vreunui demers concret în acest sens manifestat în prezenţa unor persoane care făceau parte, alături de victimă, din conducerea firmelor victimei, existenţa vreunei ciorne a vreunui testament/legat cu titlu particular sau universal, a vreunei împărţeli de ascendent etc.”.

Ca atare, susțin judecătorii, chiar dacă între victimă și inculpată existau relații mai mult sau mai puțin tensionate, „nu se poate afirma cu certitudine că tensiunile aveau la bază exclusiv modalitatea în care victima se raporta la abilităţile în afaceri ale fiicei sale, ci putea avea şi un alt motiv”.

„Faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana (n.r. – fiica victimei) avea o relaţie tensionată cu fostul soţ Bîlcea Sergiu nu reprezintă în sine un element care să argumenteze existenţa unui mobil material (în contextul pretinsei idei de preluare parţială a afacerilor victimei), atâta timp cât inculpata şi martorul erau divorţaţi”, au explicat magistrații.

Nu ar fi efectuat nicio plată către suspecți

Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că nu s-a dovedit de către Parchet că inculpata Bîlcea Laura Oana ar fi efectuat vreo plată (direct sau indirect) către inculpaţi, că s-ar fi întâlnit cu aceştia după momentul crimei şi ar fi purtat discuţii legate de eventuale avantaje financiare.

În această situație, „nu se poate considera ca fiind probat la nivel de suspiciune rezonabilă că standardul de viaţă al celor doi inculpaţi Bulbuc şi Horodincă s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în anul 2021 ca urmare a unor plăţi efectuate către aceştia de către inculpata Bîlcea Laura Oana, direct sau indirect”, potrivit judecătorilor.

În motivarea prezentată de Curtea de Apel București se constată că toate acestea reprezintă „cel mult indicii, nu probe”, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro