Motivele pentru care Luxemburgul a devenit atractiv pentru oamenii de afaceri români

Câți români trăiesc în Luxemburg

Răzvan Radu, președintele Camerei de Comerț România-Luxemburg (RomLux), stabilit în Luxemburg de peste 25 de ani, a detaliat pentru Libertatea motivele pentru care țara este atractivă pentru români și pentru afaceri, în general, precizând, de asemenea, și cât de implicați sunt românii în viața comunității și cum sunt ei văzuți acolo. La ora actuală, în Marele Ducat trăiesc peste 6.000 de români. 

Răzvan Radu lucrează la Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene și conduce RomLux din 2007. 

„De la înființarea sa în 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană și orașul Sibiu a fost desemnat Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg, RomLux s-a afirmat ca un catalizator al relațiilor bilaterale. Cu peste 200 de evenimente organizate, camera de comerț este un reper pentru antreprenori, instituțiile guvernamentale și experții care doresc să exploreze oportunitățile dintre cele două țări”, a declarat Răzvan Radu pentru Libertatea.  

RomLux joacă un rol esențial în facilitarea accesului la piețe, talente și resurse pentru companiile din ambele țări. Anul aceasta, la Nexus Luxembourg 2025, RomLux a realizat un pavilion național cu 12 branduri românești care au venit cu produse și servicii pentru a promova ecosistemul tech românesc. 

Climat economic și politic stabil pe termen lung

Luxemburgul, deși puțin cunoscut în mediul de afaceri românesc, oferă oportunități majore ca poartă de acces către piețele globale și capitalul european. 

„Pentru companiile românești, Luxemburg este un punct strategic de penetrare a pieței din vestul Europei. Luxemburgul reprezintă cea mai interesant loc ideal de stabilire al unui sediu pentru dezvoltarea afacerii la nivel european sau mondial. Este un hub logistic și financiar de renume mondial (cea mai importanta piață a fondurilor de investii din Europa si a doua din lume după USA), oferind acces rapid la piețele din UE si un pașaport corporativ imbatabil. 

Beneficiază de un climat economic și politic foarte stabil pe termen lung, oferind perspective foarte atractive pe termen lung și de fiscalitate competitivă. Și în tot acest context, un lucru face diferența majoră cu oricare altă economie puternică din zona Europei de Vest: accesul la oamenii de decizie este rapid”, precizează Răzvan Radu.

Luxemburg este, împreună cu Bruxelles și Strasbourg, una dintre cele trei capitale oficiale ale Uniunii Europene și sediul Curții Europene de Justiție și al Parchetului European, stâlpii sistemului de justiție din Uniunea Europeană. 

„Finanțarea inovației este pentru Luxemburg o necesitate, iar pentru companiile românești o extraordinară oportunitate! O serie impresionanta de granturi si ajutoare speciale pentru crearea produselor si serviciilor inovatoare oferă oportunități majore pentru orice companie românească ce dorește sa inoveze pentru piețele din vestul Europei si nu numai”, adaugă președintele RomLux. 

Luxemburg este recunoscut ca un hub pentru sectoarele Fintech, tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C), cybersecurity și economia spațială, servicii financiare și logistică cu programe dedicate pentru sprijinirea companiilor în extindere. 

RomLux nu s-a limitat doar la domeniul economic, ci a promovat intens cultura românească în Luxemburg. Evenimentele organizate au inclus expoziții de artă cu nume importante precum Brâncuși, Steichen și Modigliani sau Remus Botarro, concerte si spectacole cu Dan Grigore, Oana Pellea, Gheorghe Zamfir și Răzvan Stoica, precum și întâlniri cu personalități marcante precum Dumitru Prunariu, primul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic. 

Cum sunt văzuți românii în Luxemburg

Românii din Luxemburg sunt percepuți în mod pozitiv, în principal datorită contribuției lor profesionale foarte vizibile în business, dar și implicării foarte active în viața comunității locale. 

Este foarte interesantă statistica recentă STATEC (Serviciul Guvernamental de Statistică din Luxemburg), ce indică faptul că românii sunt a 7-a naționalitate în clasamentul rezidenților în singurul ducat din lume. Tot într-o statistică recentă a STATEC, limba română figurează printre primele 10 limbi vorbite în casele din ducat.

Majoritatea covârșitoare a românilor din Luxemburg au ajuns aici venind la studii de specializare, pe căi profesionale, datorită expertizei câștigate în România sau în alte companii multinaționale. 

„Românii sunt văzuți ca muncitori foarte pricepuți, serioși și activi în sectoare unde forța de muncă este esențială, iar prezența lor este adesea considerată utilă, chiar indispensabilă acolo unde lucrează”, precizează Răzvan Radu. 

Implicarea comunității românești în proiecte culturale, educaționale și civice este foarte apreciată atât de membrii comunității, cât și de localnici. Nu mai puțin de 11 asociații au fost inițiate și sunt pilotate de români, având o activitate foarte dinamică în Luxemburg. 

Pe lângă cea mai mare organizație nonprofit, Romania-Luxemburg Business Forum (camera de comerț bilaterală), se numără următoarele asociații nonprofit: Școala de Valori (Ecole des valeurs) Asbl, Asociaţia Luxembourg-Roumanie Asbl, Asociaţia Părinţilor Români din Luxemburg (APRL Asbl), Asociaţia RoKultur, Atelierul românesc de teatru „Avant-scène asbl” din Luxemburg, Concert events Luxembourg Asbl, Europa Excelsior Asbl, AVRIS Asociația Vorbitoarelor de Română pentru Interacțiune și Socializare, Ansamblul de dansuri „Carpaţii”, Corul românilor din Luxemburg „Voci din Carpaţi”. 

Biserica românească din Luxemburg sărbătorește în acest an 30 de ani de existență, fiind totodată un stâlp al comunității în toți acești ani, datorită preoților Constantin Dutuc și Ioan Targoală. 

Un alt exemplu concret recent al implicării active a românilor în societatea locală este cel al Școlii Românești de Weekend, ce oferă cursuri de limba română și elemente de cultură pentru copiii românilor din Luxemburg, contribuind la păstrarea identității lingvistice și culturale a noilor generații.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro