Motivul pentru care Tribunalul București a suspendat procesul lui Liviu Dragnea. Inculpații din dosarul Tel Drum au criticat „ingerințe” ale SRI în viața privată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liviu Dragnea și cei 9 inculpați din dosarul Tel Drum (opt persoane fizice plus o persoană juridică) au obținut suspendarea procesului în care fostul lider social-democrat este acuzat de infracțiuni de corupție și complicitate la fraude cu fonduri europene. La termenul din 28 iunie 2024, avocații din dosarul Tel Drum au criticat legalitatea încheierilor de ședință prin care judecătorii au autorizat un număr de 30 de mandate de interceptare a convorbirilor în perioada 29 august 2007 – 31 ianuarie 2017.
Cuprins:
Apărătorii au susținut, în esență, că interceptările respective au fost realizate de procurorii DNA cu ajutorul SRI, în baza unor autorizații emise de judecătorii de la Înalta Curte, pe vremea când Liviu Dragnea era parlamentar și/sau șef de partid.
În perioada amintită, procurorii anticorupție au cerut și au obținut acele mandate invocând aspecte de siguranță națională, în condițiile Legii 51/1991, fapt declarat ulterior neconstituțional.
Protocoalele DNA-SRI, redefinirea abuzului în serviciu, modificarea legilor justiției și scandalul „marii prescripții” au constituit principalele direcții de „asalt” ale PSD, încă de pe vremea când era condus de Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea, beneficiar al asaltului PSD asupra Justiției
Începând cu anul 2016, Curtea Constituțională a statuat printr-o serie de decizii că faptele de corupție nu intră în sfera faptelor ce aduc atingere siguranței naționale, motiv pentru care toate interceptările realizate de procurori cu ajutorul SRI au fost declarate nule.
Deși deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și dictează doar pentru viitor, există principiul „legii mai favorabile”, astfel încât instanțele le aplică retroactiv.
- Deciziile instanței de contencios constituțional pe tema „Protocoalelor SRI-DNA” au fost pronunțate pe vremea când PSD-ul condus de Liviu Dragnea se ocupa cu asaltul asupra legilor justiției și cu modificarea Codurilor penale. Efectul s-a resimțit în instanţe începând cu anul 2019, când mii de dosare au fost golite de interceptări, multe procese au fost trimise spre rejudecare, iar unii inculpați au fost achitați.
- Tot atunci, PSD-ul lui Liviu Dragnea a emis „celebra” Ordonanță 13, ulterior revocată, prin care guvernul de atunci urmărea dezincriminarea abuzului în seviciu. În urma protestelor din Piața Victoriei, infracţiunea de abuz în serviciu a fost redefinită, însă o serie de inculpați au scăpat de răspundere penală tocmai din cauza acestor modificări.
- Așa s-a întâmplat și cu scandalul „Marii prescripții”, la baza căruia stă tot o decizie a Curții Constituționale, pronunțată în 2018. Văzând că Parlamentul nu a făcut nimic pentru a armoniza normele penale cu respectiva hotărâre, judecătorii CCR au pronunțat în 2022 o nouă decizie prin care au constatat că România nu a avut legislație pe tema prescripţiei între anii 2018 și 2022.
În cazul „marii prescripții” este vorba despre neconstituționalitatea articolului 155 din Codul penal care reglementa prescripția specială. Pe scurt, termenul de prescripție era întrerupt de ultimul act de procedură penală comunicat inculpatului, iar de la acel act curgea un nou termen de prescripție.
Odată cu declararea articolului 155 ca fiind neconstituțional, în vigoare a rămas articolul 154, care prevede termene clare de prescripție în funcție de pedeapsa pentru infracţiunea dedusă judecății. În cazul infracțiunilor de corupție, termenul de prescripție este – în general – de 8 ani și curge de la săvârșirea ultimului act material al infracțiunii.
Din 26 mai 2022 până la zi, urmare a constatării intervenției prescripţiei, au fost închise 8.696 de dosare penale, conform portalului Rejust.ro, administrat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Avocații lui Dragnea reclamă „ingerințe la dreptul la viață privată”
Pe data de 9 iulie 2024, judecătoarea Anemari Iorgulescu de la Tribunalul București a suspendat procedura de cameră preliminară din dosarul Tel Drum și a sesizat Înalta Curte, pentru a verifica în ce condiții au fost emise mandatele de interceptare în perioada 29 august 2007 – 31 ianuarie 2017.
Iată ce reține judecătoarea din dosarul Tel Drum în încheierea din data de 28 iunie 2024:
- „(Apărătorii – n.r.) având cuvântul, solicită a se avea în vedere că au invocat printre altele și nelegalitatea autorizării activităților ce presupun ingerințe la viața privată efectuate în condițiile Legii 51/1991.
- Față de dispozițiile (Codului de procedură penală – n.r.) competența exclusiv materială a judecătorului de cameră preliminară din cadrul ÎCCJ (era – n.r.) de a verifica legalitatea autorizării, ceea ce apărarea a criticat, respectiv a acestor ingerințe la dreptul la viață privată, solicită a sesiza prin încheiere judecătorul de cameră preliminară din cadrul ÎCCJ în vederea exercitării acestei competențe și a se dispune suspendarea judecății în procedura de cameră preliminară, a cererilor și a excepțiilor până la soluționarea acesteia de către judecătorul ÎCCJ.
- Judecătorul de cameră preliminară aduce la cunoștință participanților că într-adevăr la volumul 299 din dosarul de urmărire penală se află mandate emise de Înalta Curte de Casație și Justiție (…) raportat la articolul 3 litera f) din Legea 51/1991, privind siguranța națională.
- În cuprinsul cererilor și a excepțiilor formulate s-au făcut referiri la mandatele emise în baza Legii 51/1991, făcându-se referire la înregistrările obținute din activitățile specifice culegerii de informații, în raport de dispozițiile articolului 139 indice 1 din Codul de procedură penală și alineatul 2 al acestui articol, legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective a mandatului emis, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate, care se verifică de judecătorul de cameră preliminară din cadrul ÎCCJ”, se arată în documentul citat.
Acuzațiile DNA pentru Liviu Dragnea și SC Tel Drum SA
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, în dosarul Tel Drum, pe 17 octombrie 2022, fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și instigare la prezentarea de documente sau declarații false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.
La momentul trimiterii în judecată trecuseră aproape 5 ani de la momentul la care Dragnea a fost pus sub acuzare în acest dosar, în noiembrie 2017.
Alături de Liviu Dragnea au fost trimise în judecată alte opt persoane, funcționari în Consiliul Județean Teleorman la data săvârșirii faptelor sau persoane fizice, precum și societatea Tel Drum.
Procurorii DNA susțin în rechizitoriu că Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi inițiat un grup infracțional organizat din care ar fi făcut parte funcționari din administrația locală, administratori sau reprezentanți ai firmei SC Tel Drum SA și ai altor societăți comerciale.
Grupul ar fi acționat în perioada 2001-2017 vizând obținerea unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene).
Acuzațiile din dosar se referă la accesarea ilegală a două proiecte finanțate din fonduri europene pentru reabilitarea a două drumuri județene din Teleorman. Dragnea ar fi direcționat aceste contracte către compania Tel Drum.
- „Sub coordonarea și decizia inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, în cadrul grupului, funcționarii publici ar fi acționat în interesul unor societăți private. Pentru funcționarea grupului ar fi fost necesară privatizarea SC Tel Drum SA, trecerea ei din proprietatea Consiliului Județean Teleorman, prin persoane interpuse, în patrimoniul lui Liviu Nicolae Dragnea, achiziționarea din fonduri publice a unui utilaj special de asfaltare și atribuirea, în mod discreționar, a contractelor de reabilitare a drumurilor din județ către Tel Drum SA.
- SC Tel Drum SA ar fi fost principala societate comercială din grup, capitalizată masiv și folosită la obținerea contractelor de lucrări, pentru distribuirea capitalului către celelalte societăți comerciale și membrii grupului, pentru achiziționarea de bunuri mobile și imobile care sunt utilizate de membrii grupului, precum și pentru a transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile către aceiași membri.
- Cu referire la cele două contracte de reabilitare drumuri județene din Teleorman, prejudiciul creat în dauna bugetului public ar fi de 25.600.927 de lei privind contractul DJ 701 (diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat), 5.742.872 de lei contractul DJ 506 (diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat).
- Însumate, cele două valori reprezintă prejudiciu în dauna bugetului de stat și concomitent beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare SC Tel Drum SA, respectiv 31.343.799 de lei.
- În ceea ce privește infracțiunea ce aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene raportat la proiectul Reabilitarea drumului județean DJ 506, paguba reținută reprezintă întreaga valoare a proiectului, respectiv 62.482.442 de lei”, arată procurorii DNA.
În plus - susțin anchetatorii în rechizitoriu - în vederea sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, SC Tel Drum SA, prin reprezentantul său, ar fi simulat, cu ajutorul unor firme cu comportament de tip fantomă, operațiuni comerciale fictive pe care le-a înregistrat în documentele contabile în perioada 2010-2012, rețin procurorii DNA. În acest fel, SC Tel Drum SA s-ar fi sustras de la plata sumei totale de 1.229.388 de lei, reprezentând TVA și impozit pe profit.
Foto: Ionuț Mureșan
theo_s 27.07.2024, 00:27
In perioada cu pricina, bre, autorule, judecatorii au autorizat mai multe interceptari (facute de SRI) pe motivul implicatiilor de "siguranta nationala", decat in SUA, in aceeasi perioada. Aia au N carteluri de traficanti de droguri, militii de extrema dreapta, jumatate din populatie detine arme de foc, inclusiv arme de asalt, dar intercepteaza mai putin! De aceea, ce numesti matale "asaltul asupra legilor justiției", un eufemism johannist-userist-sereist (tot una, in fine) pt. "astia vor sa ne lase fara topor si ranga", a fost o tentativa de reforma a unui stat care incapuse pe mainile ofiterilor si magistratilor controlati de servicii. De fapt, ce sa vezi? PSD Dragnea si ALDE Tariceanu luptau pt. "statul de drept". Johannis se zbatea pt. mentinerea puterii discretionare si abuzive a unui sistem securist. Perioada aia a si fost singura in care Comisia de control parlamentar al serviciilor de informatii chiar a existat. A mai auzit cineva de asa ceva de atunci?
musatm000 27.07.2024, 01:15
Imi amintesc cum ne radeau in nas Dragnea si Tariceanu spunand ca statul paralel opreste dezvoltarea tarii etc.Legile justitiei au fost hacuite in favoarea lui Dragnea si Tariceanu si altor cateva mii de infractori si in acelasi timp au fost "plasati" in justitie judecatori "papusa" care sa le faca jocul.Esti slujbas public 24/24 daca esti cinstit nu ai de ce sa te temi de "ascultari".Acesti doi corupti ar trebui condamnati la inchisoare pe viata,au trecut o parte din averea tarii pe ei si pe familiile lor,bineanteles ca sunt corupti ce le iau apararea ,au bani sa cumpere orice,am trecut in acea perioada pe marginea prapastiei cu statul de drept. Felicitari autorului articolului si la mai multe...
ucnai 27.07.2024, 01:55
După ce a ajutat atâția criminali ce le-a îndreptat strada spre libertatea de a ucide,viola,trafic de carne vie ce dorești tu plătitor de taxe sa fie judecat Dragnea simbolul sexului din Romania nu la întrebat cum a făcut domeniul și cum plătește taxe ptr castel.
NicolaeS 27.07.2024, 02:16
Pentru judecatorii romani nu conteaza fapta comisa de un infractor impreuna cu gasca lui. Conteaza daca a fost inregistrat cu un magnetofon, casetofon sau digital. Da-o in saracia ei de fapta. Ce conteaza ca au furat de la poporul roman ? Conteaza cum au fost inregistrati. Nici de data asta nu a fost pe placul judecatorilor modul de demonstrare a faptelor. Rusine lor. Sunt mana in mana cu infractorii. Ca in majoritatea cazurilor.
demostene1 27.07.2024, 02:41
cine sunt judecatorii si unde stau?