Multe motive de optimism legate de COVID așa cum le văd cercetătorii din toată lumea. Testul solidarității, ca să scăpăm anul acesta de mască

Dacă trecem acest test, al solidarităţii globale, 2022 va aduce sfârşitul pandemiei şi o revenire a multora din libertăţile care par acum greu de recuperat, crede Angela Rasmussen, expertă în virusologie în Canada. 

Odată cu apariţia tulpinii Omicron, a fost mai greu chiar şi pentru cei mai optimişti dintre noi să găsească motive de speranţă. Pare că am fi predestinaţi să trăim constant cu COVID, o nouă tulpină, cu noi trăsături, luând locul celei vechi. 

Vaccinurile, care păreau salvarea noastră în 2021, funcţionează, dar nu au fost suficiente ca să ne scape de tot de pandemia de coronavirus. 

„Întrebarea-cheie, la care omenirea nu a mai trebuit să răspundă până astăzi la o asemenea scală, este cum mergem înainte, raţional şi emoţional, de la o stare de urgenţă acută la una de tranziţie spre endemicitate?”, spune Jeremy Farrar, specialist în boli infecţioase şi director de filantropie şi sănătate globală la Wellcome Trust, citat de publicaţia  Wired. „Această perioadă de tranziţie va fi foarte dificilă şi va arăta foarte diferit pe glob”. 

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Ce este şi ce nu este endemicitatea

Endemicitatea nu înseamnă că nu vor mai fi infecţii sau boli sau decese. Nu înseamnă nici că infecţiile viitoare vor provoca boli mai blânde decât în prezent. În schimb, înseamnă că imunitatea şi infecţiile vor fi ajuns la o stare stabilă. 

Răcelile sunt endemice – şi din moment ce unele tipuri de răceală sunt cauzate de alte coronavirusuri, s-a speculat că, în cele din urmă, şi coronavirusul se va modera ca acestea. Pentru coronavirusul OC43, care a apărut la finalul secolului XIX, a durat 100 de ani să se întâmple asta. 

Însă şi gripa este endemică, iar, înainte să începem să purtăm mască zi de zi, gripa ucidea anual în jur de 60.000 de oameni în Europa.

Endemicitatea nu ne garantează siguranţa. Dimpotrivă, argumentează epidemiologul Ellie Murray, ne spune că va trebui să fim mereu în gardă în privinţa COVID.

În acelaşi timp, endemicitatea este probabil cel mai bun scenariu la care putem spera acum. Nu putem eradica virusul care dă COVID. Are alte locuri în care se poate ascunde: nu doar la speciile de liliac de unde a venit cel mai probabil, ci peste 12 alte specii animale care îi pot fi gazdă. 

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Oricum numai două boli au fost eradicate până acum: variola şi pesta bovină. În ambele cazuri, eforturile de eradicare au avut succes pentru că aceste afecţiuni aveau numai câte o specie-gazdă: oamenii – pentru variolă şi bovinele – pentru pesta bovină.

Acest lucru nu se întâmplă pentru că vaccinurile nu ar funcţiona. Ele fac deja lucruri de nepreţuit: scad riscul de îmbolnăvire gravă şi deces, reduc durata infecţiei, însă, cu un procent atât de mare din populaţia globului încă nevaccinată, virusul are infinite posibilităţi să-şi testeze strategiile de evoluţie. (Sigur că virusul nu îşi face strategii cum îşi fac oamenii, dar, permiteţi comparaţia, rezultatul e acelaşi). 

Chiar dacă ne protejăm individual de cele mai rele scenarii în cazul infectării, prin vaccin, o nouă tulpină transmisibilă creează încă un risc la nivelul societăţii, explică jurnalista Maryn McKenna, în Wired. 

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Unii cercetători cred că oamenilor li se explică prea târziu ce va însemna de fapt endemicitatea şi traiul cu virusul. 

„Oamenii s-au întors la vieţile lor şi înţeleg cu greu că nicio activitate nu are zero riscuri COVID, chiar dacă avem instrumente noi – şi mai multe vor veni în 2022, să facem din COVID o boală mai uşor de gestionat”, crede Amesh Adalja, medic şi cercetător la Universitatea Johns Hopkins. 

În 2022, întregul arsenal de arme contra COVID rămâne important: teste, vaccinuri, antivirale, măşti, distanţă socială, la nevoie lockdown. 

Motive de optimism: noi vaccinuri şi noi tratamente 

Chiar dacă suntem în valul 5 al pandemiei în României, există şi câteva motive de optimism în noul an: promisiunea noilor medicamente antivirale împotriva COVID, care ar putea avea potenţialul să schimbe substanţial situaţia, aşa cum au făcut-o tratamentele pentru HIV sau hepatita C, scrie epidemiologul Raghib Ali, de la Universitatea Cambridge, într-un articol de opinie pentru The Guardian. 

Noile tratamente, pe care le-au promis şi autorităţile din România, ar putea reduce riscul spitalizării cu până la 90% şi ar funcţiona împotriva tuturor tulpinilor cunoscute până astăzi. În plus, pot fi luate oral şi sunt mai uşor de distribuit decât vaccinurile. Este însă important ca tratamentele să fie date la timp, motiv pentru care testarea va deveni cu atât mai necesară în noul an. 

În plus, sunt deja în dezvoltare noi vaccinuri, ceea ce va uşura lupta cu noile tulpini de coronavirus care vor apărea inevitabil în 2022. 

Sunt în studii clinice şi vaccinuri care pot fi administrate ca spray nazal, inhalate, luate oral sau prin plasturi pe piele – toate, variante care ar face distribuţia mai uşoară şi ar evita fobia de ace care i-a făcut pe unii oameni să refuze vaccinul. 

În 2022, pandemia, aşa cum o ştim azi, va lua sfârşit

COVID nu va dispărea permanent, dar putem rămâne optimişti că 2022 va fi anul în care va lua sfârşit pandemia şi va deveni o boală endemică în majoritatea ţărilor, mulţumită nivelurilor crescute de imunitate a populaţiei, printr-o combinaţie de vaccinări şi infecţii. 

Vor mai fi vârfuri sezoniere iarna, la fel ca în cazul gripei, iar un booster anual va fi necesar pentru a păstra imunitatea şi a lupta cu noile tulpini. 

Să învăţăm să trăim cu prezenţa de lungă durată a COVID înseamnă şi să recunoaştem că infecţiile de tip „breakthrough” (în ciuda vaccinării) ne pot afecta la un moment dat pe toţi, chiar dacă o schemă completă de imunizare şi utilizarea rapidă a antiviralelor va reduce mult din severitatea lor. 

Cu un virus respirator endemic, nimeni nu va părăsi această planetă fără COVID, aşa cum nimeni nu pleacă de pe planetă fără să fie infectat cu alt coronavirus. Scopul e să te infectezi după ce eşti deja vaccinat, astfel încât să fie o formă uşoară.

Dr. Adalja:

Trebuie să ducem vaccinuri peste tot în lume 

Ceea ce ne aduce la o altă problemă: există încă o proporţie semnificativă de oameni nevaccinaţi, mai ales pe continentul african, unde ratele vaccinării tind să fie de sub 10%. În astfel de zone, virusul poate circula mult mai liber şi, simultan, poate face ravagii, dar şi da naştere unor noi tulpini periculoase.

„Este important să ne luăm angajamentul de a duce doze de vaccin şi în restul lumii. Nu e suficient să aprovizionăm cu vaccin aceste zone, trebuie să investim şi în suport logistic, distribuţie, să ne asigurăm că vaccinurile sunt administrate eficient la scară populaţională”, explică Angela Rasmussen, expertă în virusologie în Canada. 

Şi Anthony Fauci, expertul de top în boli infecţioase al Statelor Unite, crede că, în ciuda provocărilor din acest nou val, avem motive să fim optimişti şi să vedem luminiţa de la capătul tunelului. Într-un interviu acordat The Atlantic, pe final de an, Fauci spune: 

„Nu cred că este posibil să eradicăm această infecţie, pentru că, în istoria umană, am eradicat o singură infecţie: variola. Nici nu-l putem elimina, fiindcă ar trebui să avem o campanie universală de vaccinare, cum am avut pentru poliomielită şi pojar”.

Dar putem atinge un nivel de control cu care să trăim: un nivel la care nu ne perturbă societatea, nu ne perturbă economia şi nu trebuie să privim mereu peste umăr şi să ne întrebăm dacă ne vom infecta.

Anthony Fauci:

Urmărește-ne pe Google News