Femeia care a lucrat sub acoperire în cadrul acestei investigaţii jurnalistice, „Milena” în documentar, a descoperit condiții foarte dure în contractul de muncă. Îi era interzis să meargă la toaletă, să mănânce sau să bea apă în hale, lucru permis doar în pauze scurte, spune ea.
Muncitorii lucrează în sânge până la glezne și măcelăresc animale zilnic, o muncă extrem de dură.
Am cunoscut oameni care au slăbit 20 de kilograme într-un timp scurt pentru că nu aveau când să mănânce. Totul este scris în contractul de muncă, este legal, dar este inuman.
Milena:
Un medic de pe ambulanţă le-a dezvăluit realizatorilor documentarului că unul dintre muncitori s-a spânzurat.
„Este vorba despre oameni de mâna a doua, oameni care pot fi aruncaţi, care sunt pur şi simplu înlocuiţi cu următorii, după ce se depreciază”, declară jurnalista germană.
Echipa TV s-a dus la faţa locului şi s-a întâlnit cu muncitori bulgari şi români, însă acestora le-a fost frică să vorbească.
„Ignoranţa şi barierele lingvistice ale acestor oameni sunt abuzate sistematic, astfel încât compania să poată câştiga mai mult de pe urma lor”, acuză Bernhard.
Locuitorii din Balcani sunt „sclavi perfecţi”. Ei fac munca pe care germanii nu ar accepta să o facă vreodată, acuză Milena, care spune că are două diplome universitare în Bulgaria, dar că „în ţara mea nu am nicio şansă să muncesc în specialitatea pe care am studiat-o”.
Bernhard consideră că acesta este motivul exploatării persoanelor educate din România şi Bulgaria. „Viaţa din Germania este lăudată în presă: «O, vino în Germania şi câştigă bani buni!»”, declară ea.
Jana Bernhard denunţă o „sclavie modernă” prin care sunt exploataţi oameni săraci şi educaţi cu scopul de a-i îmbogăţi pe proprietarii companiei germane.
Echipa sa de filmare a fost oprită de maşini de poliţie care au încercat să întrerupă filmarea, Jana acuzând că există o legătură între miliardarul Tönnies și autorități.
Imediat după difuzarea documentarului, avocaţii lui Tönnies au trimis o scrisoare de ameninţare, însă acest lucru nu i-a oprit pe jurnaliști.
Nu este prima dată când sunt descoperite nereguli grave la abatorul Tönnies. Libertatea a scris în 2020 despre muncitorii din Brașov, angajați la abatorul Tönnies, care s-au revoltat în fața condițiilor abuzive. Aceștia erau puși să lucreze 6 zile pe săptămână, 12 ore pe zi.
„Am muncit doi ani în abatoarele Tönnies şi rar am terminat de muncit după cele opt ore convenite. Cel mai adesea am muncit 12-13 ore. Am trecut orele suplimentare în fişe, dar nu s-au reflectat în salarii”, declara un român, la postul Deutsche Welle, atunci.
Tot în 2020, abatorul a intrat în atenția publică din cauza unui focar de COVID-19, în care s-au infectat peste 2.000 de angajaţi.
Echipa jurnalistei Jana Bernhard de la SAT1 a vrut să verifice dacă proprietarul a schimbat condiţiile de muncă în abatoarele sale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro