Naomi Klein, Autoarea Cărții “Doctrina șocului”, în Dialog Cu Greta Thunberg

„E important să înțelegem că eram într-o criză înainte de această criză. Se vorbește mult despre întoarcerea la normal sau dacă vom putea reveni la normal. Normalul era o criză. Normalul erau incendiile din Australia, în urmă cu doar câteva luni. Normalul era Amazonul în flăcări, cu câteva luni înainte de asta. Normalul e distrugerea Marii Bariere de Corali care se întâmplă chiar acum. Normalul a cauzat aceste fragilități mari: corpurile noastre, inclusiv ale tinerilor, nu sunt suficient de puternice pentru a lupta cu acest virus. Normalul e că spitalele din Italia, Spania și Grecia au rămas fără bugete ca urmare a politicilor de tip doctrina șocului (oportuniste) luate în timpul ultimei crize economice (din 2008).”, afirmă Naomi Klein.

Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei discuții online organizată de organizația Fridays For Future a tinerei activiste suedeze Greta Thunberg, la care a mai participat și Diarmid Campbell-Lendrum, cercetător la Organizația Mondială a Sănătății, dar și Ariadne Papatheodorou, o altă tânără activistă din Grecia.

De Covid-19 nu suntem afectați toți la fel

Naomi Klein și-a început discursul pornind de la o imagine cu plămâni afectați de poluare pe care cercetătorul Diarmid Campbell-Lendrum a inclus-o în prezentarea sa, pentru a sublinia legătura dintre sănătatea populației, inclusiv pandemia Covid-19, și schimbările climatice. În ambele cazuri, cei mai afectați sunt cei mai săraci.

Recomandări

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat. De ce e acuzată și cum a reacționat

Se spune că această pandemie nu discriminează, că toată lumea e afectată. E adevărat, toți suntem afectați, dar e adevărat și că, la fel ca în cazul schimbărilor climatice, nu suntem toți afectați la fel. Aceste crize exacerbează inegalități (sociale sau economice) pre-existente și vulnerabilități pre-existente. De exemplu, spitalele din zone mai nefavorabile sunt mai subfinanțate. Acolo o întâlnim asistente care merg la lucru fără protecția necesară – măști și echipament de protecție. Lipsurile acestea au legătură cu inegalitatea economică, care, la rândul ei, are legătură cu inegalitatea pe bază de rasă și inegalitatea pe bază de gen
Naomi Klein, autoarea cărții Doctrina șocului

Dsicriminare în prima linie a luptei contra COVID-19

De altfel, Klein a atras atenția că, în momentul actual, asistenții medicali sunt, de cele mai multe ori, femei și că respectul și încrederea cu care sunt investite de cetățeni nu se reflectă și în salariul sau resursele pe care le primesc.

Guvernele complotează cu marile companii pentru a îmbogăți elitele

Autoarea canadiană a explicat și ce înseamnă o serie de comportamente politice despre care a scris în cartea “Doctrina șocului. Nașterea capitalismului dezastrelor” (The Shock Doctrine. The Rise of Disaster Capitalism), publicată în 2007.

Potrivit investigațiilor sale, marile companii și guvernele se unesc și se folosesc de criză pentru a face ce voiau să facă oricum. „În această carte e vorba tocmai despre apariția recurentă a acestei tactici oportuniste. Sub pretextul unor crize și șocuri de amploare mare, am văzut cum guvernele complotează cu marile corporații pentru a trece politici care îmbogățesc și mai tare elitele, creează și inegalități și mai mari și concentrează averile la vârf.”

Recomandări

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul său: „Vor deveni cu siguranţă o ţintă”

În timpul pandemiei Covid-19, situația e similară, dar cetățenii sunt mai lipsiți de putere. „Pentru că stăm acasă în carantină și avem grijă de copii, inclusiv facem lecțiile cu ei, nu mai avem timp pentru multe lucruri, printre care și să fim atenți la ce face Guvernul în perioada asta, de exemplu, dacă adoptă legi care favorizează corporațiile în detrimentul populației”, spune Klein.

„Pentru a ne proteja de răspândirea virusului, trebuie să ne izolăm unii de alții. Așa că pierdem multe dintre instrumentele pe care le avem, ca cetățeni globali. Ne împiedică să ne adunăm în greve, demonstrații sau alte instrumente pe care le-am folosit să protejăm democrația. Așa că trebuie să găsim forme noi prin care nu doar să discutăm, cum facem acum, dar trebuie să găsim forme prin care să punem presiune pe Guvern, chiar dacă suntem izolați fizic unii de alții
Naomi Klein, autoare

Eseista îl citează pe economistul Milton Friedman, care avea convingeri politice de dreapta, și care i-a declarat pentru cartea sa “The Shock Doctrine” că „ceea ce era politic imposibil devine posibil în timpul unei crize. Treaba noastră e să avem ideile pregătite pentru acel moment când ceea ce era politic imposibil devine posibil.”

Redresare economică pentru oameni, nu pentru corporații

În ceea ce privește măsurile de care va fi nevoie pentru a depăși criza provocată de Covid-19, Naomi Klein a vorbit despre nevoia unui plan mai bun pentru o economie post-carbon, care să nu mai pună accent pe industriile care consumă combustibili fosili și care poluează sau pe agricultura industrială, un Green New Deal adaptat la vremurile de acum. Autoarea a vorbit și despre nevoia unor măsuri de redresare economică îndreptate către oameni, nu către corporații. În acest sens, a dat exemplul inițiativei The Peoples Bailout apărute recent în SUA.

Recomandări

Cum se tratează în România o boală extrem de gravă: serul salvator, de negăsit în țară fiindcă expiră pe stoc. „Ne aprovizionam din Rusia până de curând”

Klein a dat și exemple negative. Agenția de Protecție a Mediului din SUA, la cererea președintelui Trump, a suspendat recent măsurile pentru stoparea schimbărilor climatice, astfel încât corporațiile nu mai sunt obligate să respecte anumite criterii legate de emisii sau protejarea mediului. Și în China, după perioada recentă de revenire după infecția Covid-19, s-au luat măsuri pentru stimularea rapidă a economiei, unele dintre ele fiind chiar suspendări ale măsurilor de protecție a mediului, inclusiv cele legate de poluarea aerului.

7 milioane de oameni mor anual din cauza poluării aerului

Despre legăturile dintre poluare și sănătatea populației a vorbit și cercetătorul Diarmid Campbell-Lendrum din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Conform datelor prezentate, 7 milioane de oameni mor anual în întreaga lume din cauza poluării aerului.

Conform acestuia, OMS are două mari obiective în privința legăturii dintre sănătate și schimbările climatice: scăderea emisiilor de dioxid de carbon și protejarea populației de riscurile de sănătate provocate de condițiile de climă.

Covid-19 nu e foarte diferit de incendiile din Australia și din alte părți ale lumii de la începutul anului, multe boli infecțioase sunt sensibile la condițiile de climă, de exemplu, malaria, febra Dengue, sunt mai ușor de transmis în clime mai calde, bolile care se transmit prin apă și mâncare, cum e holera, sunt sensibile la condițiile de climă. Pentru că nu am putut să rezolvăm criza climatică, acum trebuie să protejăm sănătatea oamenilor de riscurile care apar (din cauza schimbărilor climatice)
Diarmid Campbell-Lendrum, cercetător OMS

Sfat pentru guvernele lumii: Investiți în dotarea spitalelor și în pregătirea personalului medical. Pandemii vor mai fi

Cercetătorul OMS crede că probabil pandemii de tip COVID-19 vor mai fi, iar cea mai bună soluție e să fim pregătiți. Diarmid Campbell-Lendrum a subliniat că trebuie avem sisteme medicale foarte bine pregătite, că trebuie să investim în dotarea spitalelor și pregătirea personalului medical, și să fim pregătiți mereu pentru orice.

Cercetătorul a mai prezentat concluziile unui studiu realizat de IPSOS în 2019 conform căruia oamenii au cea mai mare încredere că spun adevărul în asistenții medicali, pe locul doi, în medici, apoi, în profesori. La capătul opus, în care oamenii au încredere cel mai puțin, se află politicienii, oamenii din publicitate și guvernanții.

Conversația poate fi urmărită integral mai jos.