Nicușor Dan, la întâlnire cu magistrații, pentru prima dată de la pornirea scandalului după documentarul Recorder: „Lucrurile au stat așa în perioada justiției bolșevice”

După aproape patru ore de la debut, discuția publică cu magistrații și reprezentanții lor a luat sfârșit. În încheierea întâlnirii, Nicușor Dan a menționat că în perioada următoare, magistrații care vor să îi mai trimită informații pot face acest lucru, și că toate acuzațiile făcute astăzi, dar și în scrisorile primite în cursul săptămânii trecute vor fi analizate și verificate.

Un ordin emis de Parchetul General în decembrie 2023 limitează autonomia procurorilor în instanță. Ordinul a fost contestat în justiție de către procurori, dar fără succes, stârnind controverse în sistemul judiciar românesc.

Conform noilor reguli, procurorii de ședință nu mai pot solicita achitarea sau schimbarea încadrării juridice fără aprobarea superiorilor, ceea ce ridică întrebări despre independența procurorilor și impactul asupra sistemului judiciar.

„În momentul în care eu ca procuror am un dosar, procurorul trimite în judecată inculpatul, incercând o obțină o condamnare sau o decizie. Este posibil însă ca procurorul de ședință să nu fie de acord cu acuzația inițială, care se poate schimba din cauza probelor. Sau dimpotrivă, este posibil să ducă la schimbarea de încadrare juridică, să ducă spre o pedeapsă mai gravă. Lucrurile au stat așa și în perioada lui Anca Pauker, și perioada justiției bolșevice. Dintr-odată lucrurile s-au schimbat. Iar potrivit acestui ordin, asumat de justiție din România, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitarea sau schimbarea încadrării juridice, schimbarea soluției, eu nu mai pot face acest lucrur, potrivit ordinului, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine”, a declarat Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și DNA

Ordinul a fost semnat în decembrie 2023 și implementat brusc, fără un acord general, afectând activitatea procurorilor în ședințele de judecată.

Dragoș Călin, reprezentant al Forumului Judecătorilor, a menționat că au fost trimise propuneri și s-a realizat chiar un sondaj în 2022.

Cu toate acestea, legile justiției au intrat în vigoare într-o formă care a generat dezbateri. Mihai Cătălin Constantin, judecător la Curtea de Apel Ploiești, a semnalat o problemă legată de Oficiul pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.

Acesta a refuzat să furnizeze informații necesare pentru un dosar. Procurorul militar Pîrlog a adus în discuție dificultățile cauzate de lipsa unui sediu și a accesului la baza de date a Ministerului Apărării Naționale.

O judecătoare a criticat sistemul de mutare a magistraților între secții. Ea a evidențiat diferențele între Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curțile de Apel.

La ÎCCJ, este necesar consimțământul judecătorului pentru transfer, în timp ce la Curțile de Apel, acest lucru nu este obligatoriu. Magistrata a subliniat importanța acestei distincții.

În plus, judecătoarea a abordat problema presiunii exercitate de Inspecția Judiciară asupra magistraților. Ea a susținut că comportamentul Inspecției Judiciare creează o atmosferă de tensiune în sistem

Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, a fost eliberat din funcție la 1 noiembrie 2025, conform unui decret prezidențial, după ce și-a înaintat demisia.

Oancea a menționat că, de la intrarea sa în sistem în 2013, singura schimbare notabilă a fost creșterea salariilor.

„De aceea mi-am dat demisia și nu cred că se poate schimba ceva într-un timp relativ scurt”, a spus el. Potrivit fostului magistrat, justiția ar trebui să fie pentru cetățeni, nu pentru magistrați.

El a subliniat că sistemul judiciar nu se poate „autoregla” sau „autoguverna”, deoarece puterea este concentrată în „puncte cheie ale sistemului”.

Judecătorul Mihai Cătălin Constantin de la Curtea de Apel Ploiești a propus o serie de modificări în sistemul judiciar românesc. Printre sugestiile sale se numără introducerea unui test de gândire critică pentru promovarea în funcție și repartizarea aleatorie a dosarelor la Inspecția Judiciară.

„Magistrații trebuie pregătiți cu exemene permanente și grele”, a explicat judecătorul.

De asemenea, pentru combaterea prescripției în cazurile complexe, Constantin a propus o soluție inovatoare. El sugerează alocarea unui dosar dificil unui singur complet, care să se ocupe exclusiv de acesta până la finalizare, cu termene frecvente pentru a preveni tergiversarea de către avocați.

Andrei Soare, magistrat și reprezentant al Tribunalului Brașov, a prezentat mai multe propuneri pentru modificarea Legii Justiției:

• Revenirea la atribuțiile președinților instanțelor la cele de dinaintea modificării Legii Justiției din 2022;
• Modificarea procedurilor de promovare: trecerea la proceduri obiective, precum teste grilă, în schimbul interviurilor sau procedurilor subiective;
• Extinderea protecției pentru avertizorii de integritate și la nivelul magistraților;
• Limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat:
• Eliminarea probei interviurilor, din cauza subiectivității acestui tip de probe;
• Simplificarea procedurii de revocare a membrilor CSM:

Laura Deriuș, actuală procuroare la Parchetul Judecătoria Sector și fostă procuroare DNA membră la disucțiile publice cu președintele Nicușor Dan a relevat mai multe aspecte îngrijorătoare despre diverse spețe din cadrul sistemului de justiție și cel judecătoresc.

Procuroarea a explicat faptul pe diverse documente înaintate de ea în cadrul unei anchete, semnăturile de pe documente au fost falsificate. În același timp, ea explică faptul că șefii secțiilor de procurori, deși nu au dreptul să facă acest lucru, se opun la demararea unor acțiuni precum dispunerea începerii unei anchete sau eliberarea mandatelor de perchiziție.

„Ne simțim ca și cum un factor politic stabilește ce activitate putem face în orice dosar. Orice solicitare presupune semnătura șefului pe actele de corespondență”, a Deriuș.

Magistrații prezenți la discuția publică cu Nicușor Dan au prezentat diverse discrepanțe din Sistemul de Justiție. Majoritatea acuzațiilor aduse de participanții la discuție se axează pe lipsa transparenței în justiție, dar și pe implicarea prea mare a clasei politice în justiție.

De asemenea, un fost magistrat, recent pensionat, a explicat de ce a luat decizia să plece din sistem, menționând faptul că decizia sa a fost motivată de neregulile din sistemul de justiție.

„Am plecat din sistem nu pentru a beneficia de privilegii, dar am plecat fiindcă sistemul judiciar a devenit nerelevant, m-am sărurat”, a explicat fostul magistrat.

Mulți magistrați au refuzat participarea, din cauza presiunilor

În ciuda invitației, președintele a remarcat că numărul magistraților care și-au exprimat intenția de a participa este redus. Aproximativ 20 de magistrați vor veni în nume personal, iar alți 20 vor reprezenta diverse organizații.

Nicușor Dan a menționat că unele instituții judiciare au programat ședințe pentru ziua respectivă, sugerând o posibilă încercare de a descuraja participarea.

Președintele a dezvăluit existența unor mesaje de intimidare. „Am ajuns inclusiv la probleme nepotrivite cu importanța, să vină fiecare pe rând, să stea în diferite săli, de aici, să nu se intersecteze, sau chiar colegii mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că ei sunt în Palatul Cotroceni”, a explicat ieri președintele.

În lumina acestor circumstanțe, președintele a decis să reprogrameze toate întâlnirile private solicitate în regim de confidențialitate.

„Totuși e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta”, a explicat Nicușor Dan.

Materiale primite de la magistrați

Într-o postare pe Facebook din 20 decembrie 2025, Nicușor Dan a menționat că a primit sute de pagini de materiale relevante de la magistrați, detaliind problemele din sistemul judiciar.

Aceste documente vor servi ca bază pentru discuțiile viitoare.

Referendum propus pentru ianuarie 2026

Președintele a anunțat intenția de a iniția un referendum în rândul corpului magistraților în ianuarie 2026. Întrebarea propusă este: „CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?” Nicușor Dan a declarat că dacă răspunsul indică că CSM nu reprezintă interesul public, „CSM va pleca de urgență”.

Președintele a rezumat ieri concluziile sesizărilor primite de la magistrați. Acestea sugerează existența unei categorii de magistrați, inclusiv membri ai CSM și conduceri ale instanțelor, care ar acționa în interesul unui grup specific, nu în interesul public. Nicușor Dan a menționat că activitatea profesională a magistraților pare să fie influențată de deciziile, adesea discreționare, ale acestui grup.

Critici privind promovările la ÎCCJ

Președintele a adus în discuție și aspecte legate de promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție. El a afirmat că „inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE