Noul președinte finlandez Alexander Stubb vrea o adevărată forță de descurajare nucleară: „Era de după Războiul Rece s-a încheiat odată cu atacul Rusiei asupra Ucrainei”

„Aș porni de la premisa că noi, în Finlanda, trebuie să avem o descurajare nucleară reală. Și o avem, deoarece NATO ne oferă practic trei tipuri de descurajare prin apartenența noastră” la alianță, le-a spus Stubb reporterilor, într-o conferință de presă.

„Primul este cel militar, adică (prezența) soldaților, al doilea este cel al rachetelor, adică muniția, iar al treilea este reprezentat de descurajarea nucleară, care vine din partea Statelor Unite”, a adăugat el.

Finlanda se confruntă cu o serie de tensiuni cu Rusia după ce a aderat la NATO anul trecut.

Stubb, gata să ia „decizii dificile” pentru securitatea ţării

Alexander Stubb a mai declarat vineri că este gata să ia „decizii dificile” pentru a asigura securitatea ţării sale.

„Sarcina principală a preşedintelui republicii este de a asigura în toate circumstanţele menţinerea păcii în Finlanda”, a menționat Stubb, în discursul său de inaugurare, ținut în parlamentul din Helsinki.

„Mă angajez în acest sens, dar în caz de dificultăţi sunt de asemenea gata să iau decizii dificile pentru a asigura securitatea ţării noastre”, a adăugat el, citat de AFP și Agerpres.

Şeful statului finlandez, ales pentru şase ani, conduce politica externă a ţării în strânsă cooperare cu guvernul.

Recomandări

Balanța aderării la UE. Câștig de 65 de miliarde de euro pentru România. „Dacă vrem să vedem cum ar fi arătat țara noastră fără UE, ar trebui să mergem în Republica Moldova”

Rolul său a crescut în importanţă după declanșarea războiului din Ucraina şi intrarea Finlandei în NATO în aprilie 2023, ţară ce împarte 1.340 de kilometri de graniţă cu Rusia.

„Ne confruntăm acum cu o nouă eră”

La sfârşitul lunii august, Finlanda s-a confruntat cu un aflux de migranţi la graniţa sa de est, acuzând Moscova că a orchestrat o criză migratorie la porţile sale. Helsinki şi-a închis graniţa cu vecinul său în noiembrie, măsură planificată cel puţin până la 14 aprilie şi susţinută de Stubb.

„Era de după Războiul Rece s-a încheiat. S-a încheiat cu atacul Rusiei asupra Ucrainei”, a mai spus noul preşedinte.

„Ceea ce trebuia să ne aducă împreună, libera circulaţie, comerţul, tehnologia, energia, informaţia şi moneda sunt pe punctul să se rupă. Instrumentele de cooperare au fost militarizate. În acelaşi timp, cooperarea în Europa a fost întărită şi acesta este un lucru bun”, a adăugat Stubb.

Fost premier conservator, Alexander Stubb i-a succedat lui Sauli Niinistö, ales în 2012 şi în fruntea statului timp de două mandate, recunoscut de asemenea a fi liderul european care a vorbit cel mai des cu preşedintele rus Vladimir Putin. Niinistö l-a contactat direct pentru a anunţa decizia de a adera la NATO, notează AFP.

Recomandări

Nicușor Dan ocupă prima poziție în intențiile de vot ale bucureștenilor, în primul sondaj realizat după intrarea în cursă a Gabrielei Firea. Câte procente ar obține Piedone

În timpul campaniei sale pentru votul din 11 februarie, Stubb a spus că nu vede limite pentru participarea Finlandei la NATO şi că ar fi gata să permită transportarea armelor nucleare prin Finlanda – deşi nu depozitate acolo – în timp ce ţara a abandonat decenii de nealiniere militară, aminteşte pe de altă parte agenţia Reuters.

„Ne confruntăm acum cu o nouă eră. Ca urmare a alinierii noastre militare şi aderării la NATO, am făcut pasul final în comunitatea de valori occidentale, unde republica noastră a aparţinut spiritual de-a lungul independenţei sale”, a mai declarat Stubb în discursul ţinut în faţa parlamentului.

Stubb a enumerat democraţia, statul de drept şi drepturile omului drept valorile de bază pentru politica externă a Finlandei sub conducerea lui.

„Diplomaţia continuă să fie, de asemenea, un sport individual, ce necesită subtilitate. Astfel, chiar şi cei mai mici sunt auziţi”, l-a îndrumat Niinistö pe succesorul său în discursul de rămas bun în parlament.

Ca exemplu de astfel de diplomaţie, Niinistö a adus în discuţie cooperarea Finlandei cu China în ancheta în curs asupra posibilului rol al unei nave de marfă înregistrate în Hong Kong în pagubele provocate gazoductului BalticConnector anul trecut. Anchetatorii finlandezi au ajuns la concluzia că respectiva conducta a fost probabil deteriorată de o ancoră trasă peste ea.

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News