Nu datoria îi definește, ci felul în care se raportează la ea: 4 tipuri de români care ajung în dificultate financiară

Campania „Înapoi la echilibru: deciziile care ne schimbă viața financiară” susținută de KRUK România  

Datoriile nu arată la fel pentru toată lumea. Pentru unii reprezintă o problemă care trebuie rezolvată rapid, pentru alții o sursă de anxietate pe care încearcă să o evite, iar pentru unii devin o povară care le consumă energia și încrederea în sine. Dincolo de cifre și rate, dificultățile financiare sunt și experiențe profund umane, influențate de contextul vieții și felul în care fiecare persoană gestionează emoțiile asociate acestora.

Pentru a înțelege mai bine aceste reacții, am discutat cu Lavinia Ţânculescu-Popa, lector universitar și doctor în Psihologie, care explică mecanismele emoționale și comportamentale din spatele relației oamenilor cu datoriile. Perspectivele sale sunt completate de experiența practică a KRUK România, companie specializată în managementul datoriilor, reprezentată de Monica Grațiela Cabăț, Manager al Departamentului de Marketing & Digital Collection, care observă zilnic modul în care oamenii își gestionează finanțele.

Împreună, aceste perspective conturează patru tipologii frecvent întâlnite în rândul românilor care ajung în dificultate financiară.

Mihai, cel care vrea să repare lucrurile repede

Îl cunoști deja. E colegul care spune mereu „lasă că găsim o soluție”. Se stresează, dar acționează. Își face calcule în agendă, taie din cheltuieli, preferă un adevăr incomod în locul incertitudinii. Când a pierdut o parte din venituri, nu a întors spatele realității: a cerut explicații, a întrebat ce variante are și a acceptat că trebuie să-și reorganizeze bugetul.

„El știe că dacă o datorie nu este plătită, aceasta se acumulează, nu dispare. Nu este un om care să aibă pretenția de a fi susținut, sprijinit la nesfârșit de alți adulți. Deci nu ajunge în situația în care doar s-ar plânge, ar aduce acuze gratuite și nu și-ar plăti datoria,” spune Lavinia Țânculescu-Popa.

Andreea, cea care simte că lumea i-a făcut o nedreptate

Andreea are 37 de ani și o prezență care umple instant o încăpere. Muncește mult, vorbește repede și are mereu impresia că trebuie să se apere de ceva. Când a ajuns să aibă restanțe, primul instinct a fost să conteste tot: suma, dobânzile, sistemul, banca, contextul economic. Nu pentru că problema nu exista, ci pentru că simțea că situația n-o definește ca persoană.

„În cazul Andreei, se poate activa ceea ce psihologia numește o instanță de tip «copil opozițional» – o reacție prin care persoana ajunge să conteste nu doar datoria, ci întregul sistem din jurul ei,” explică Lavinia Țânculescu-Popa. „Practic, se opune băncii, instituțiilor, regulilor, tuturor acelor structuri pe care le percepe ca având obligația de a o proteja. În această logică, atenția se mută de la propriile responsabilități către ceea ce consideră că sistemul îi datorează ei. Andreea pare să fie una dintre aceste persoane, opozițională și vehementă, care, atunci când simte că nu primește sprijinul pe care îl așteaptă din partea sistemului, se răzvrătește.”

George, cel care speră că problema va dispărea de la sine

E poate cel mai recognoscibil profil dintre toate. Prietenul care schimbă subiectul când vine vorba de bani, care lasă mesajele necitite și amână orice discuție incomodă până când anxietatea crește și mai mult. George, 52 de ani, nu mai răspundea la numere necunoscute de aproape un an. Nu pentru că nu-i păsa, ci pentru că fiecare apel îi producea panică. Pe dinafară părea calm. Pe dinăuntru, problema îi ocupa constant mintea.

În cazul unor persoane precum George, primul pas este identificarea sursei reale a anxietății, spune psihologul Lavinia Țânculescu-Popa. Cu alte cuvinte, este esențial să înțelegi dacă teama este alimentată de incertitudinea viitorului sau de presiunea dificultăților financiare deja acumulate. „E important sa fii conștient de tine și să fii suficient de matur încât să-ți dai seama ce anume îți generează anxietate”, explică aceasta. Un astfel de exercițiu de conștientizare poate clarifica dacă este vorba despre „anxietatea anticipatorie, care ține de viitor, sau dacă este vorba despre faptele trecutului care te copleșesc, despre faptul că nu mai poți să-ți plătești datoriile pe care le-ai făcut deja”.

Maria, cea care nu mai are energie să lupte

Maria are 64 de ani și vorbește încet, ca și cum și-ar cere scuze pentru fiecare propoziție. După probleme medicale și pierderea soțului, finanțele au devenit doar încă o grijă într-o listă deja prea lungă. Nu era furioasă. Nu evita. Era pur și simplu copleșită.

În cazul Mariei, explică psihologul Lavinia Țânculescu-Popa, primul pas este acceptarea realității și, exact ca în cazul de mai devreme, este importantă înțelegerea sursei anxietății: teama de viitor sau povara acumulată a datoriilor din trecut. Epuizarea, spune ea, duce adesea la evitare, însă datoria nu trebuie confundată cu identitatea persoanei. „Tu ai o datorie, nu ești o datorie”, subliniază specialistul. Mesajul său este unul de responsabilitate și speranță: oamenii au capacitatea de a se reconstrui, iar acțiunea, manifestată chiar și prin pași mici și plăți modeste, este mai importantă decât perfecțiunea sau evitarea implicării. Important este să nu renunți și să continui să faci ceea ce poți pentru a merge înainte.

Ce au în comun toate aceste tipologii

Indiferent de profil, aproape toți oamenii aflați în dificultate financiară trec prin aceeași senzație: că sunt singuri și că problema îi definește. În realitate, felul în care cineva se raportează la datorie poate schimba radical evoluția situației.

„Oamenii au capacitatea de a se restaura și de a-și reveni chiar și după perioade dificile, iar primul pas este să creadă că acest lucru este posibil”, spune Lavinia Țânculescu-Popa. În opinia sa, diferența o face asumarea responsabilității: recunoașterea datoriei și menținerea unui efort constant pentru a o gestiona, indiferent cât de mici sunt pașii făcuți. „Puțin, mult, dar măcar fac, plătesc cât pot, dar acționez, nu mă opresc”, subliniază psihologul. Mesajul ei este unul de luciditate și demnitate: oamenii trebuie să rămână conștienți de cazul în care se află și să nu se identifice cu dificultatea prin care trec. „Nimic nu este mai invalidant decât neparticiparea, neasumarea plății datoriei și iluzia că fără acțiune, datoria dispare”, concluzionează ea.

„În activitatea noastră pornim de la o premisă simplă: în spatele fiecărei datorii se află un om, cu propriul context de viață și cu propriul mod de a reacționa atunci când traversează o perioadă dificilă”, afirmă Monica Grațiela Cabăț, Head of Marketing & Digital Collection la KRUK România. Potrivit acesteia, obiectivul companiei nu este să judece, ci să ofere claritate, soluții și un cadru predictibil care să le permită oamenilor să ia decizii informate. „Datoria este un instrument financiar pe care, la un moment dat, îl folosim cu toții. Important este modul în care ne raportăm la ea și responsabilitatea cu care gestionăm obligațiile asumate. Plata datoriei nu înseamnă doar închiderea unei obligații financiare, ci și recâștigarea echilibrului financiar”, spune ea.

Foto: Shutterstock

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE