Nuclearelectrica vrea să împrumute 540 de milioane de euro de la J.P. Morgan pentru finanțarea proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă

Acționarii decid în septembrie dacă iau banii

Compania de stat Nuclearelectrica, controlată în proporție de 82,5% de Ministerul Energiei, intenționează să contracteze un împrumut de 540 de milioane de euro de la un sindicat bancar internațional condus de J.P. Morgan, una dintre cele mai mari bănci din lume. Creditul ar urma să finanțeze retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, anunță Economica.net.

Solicitarea va fi supusă aprobării acționarilor pe 3 septembrie 2025, într-o Adunare Generală convocată special pentru acest scop.

Unitatea 1 este unul dintre cele două reactoare nucleare funcționale de la Cernavodă, contribuind semnificativ la producția de energie a României. Proiectul de retehnologizare este crucial pentru prelungirea duratei de viață a reactorului și menținerea siguranței în exploatare.

Cine este J.P. Morgan, banca aleasă de Nuclearelectrica pentru finanțarea retehnologizării

J.P. Morgan este una dintre cele mai mari și mai influente bănci din lume, cu sediul în New York, Statele Unite ale Americii. Este parte a grupului JPMorgan Chase & Co., cea mai mare bancă din SUA după active, și una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel global:

• Oferă finanțări pentru proiecte mari de infrastructură, cum este cazul celui de la Cernavodă.

• Este activă în bancarizare de investiții (investment banking), gestionarea activelor (asset management), tranzacții bursiere, consultanță financiară și servicii pentru corporații și guverne.

• Administrează active de peste 3.000 de miliarde de dolari.

• Are clienți în peste 100 de țări și joacă un rol esențial în finanțarea proiectelor de energie, infrastructură și apărare la nivel global.

• Este adesea aleasă pentru proiecte mari datorită capacității de a organiza sindicate bancare internaționale, adică grupuri de bănci care oferă împreună împrumuturi de sume foarte mari, împărțind riscurile și garanțiile.

Ce presupune retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă

Retehnologizarea este un proces complex prin care echipamentele unui reactor nuclear vechi sunt înlocuite sau modernizate pentru a prelungi durata de viață, a crește siguranța și a reduce costurile de întreținere.

Retehnologizarea Unității 1 înseamnă, practic, modernizarea completă a instalațiilor, pentru a prelungi durata de viață a reactorului cu încă 30 de ani. Reactorul a fost pus în funcțiune în 1996 și a ajuns la capătul primei perioade de operare. Lucrările vor cuprinde înlocuirea unor echipamente esențiale, revizia sistemelor de siguranță și adaptarea la noile standarde europene privind energia nucleară.

Potrivit Nuclearelectrica, proiectul de retehnologizare este esențial pentru menținerea capacității de producție și pentru siguranța pe termen lung a Centralei de la Cernavodă. Unitățile 1 și 2 produc împreună aproximativ 20% din consumul național de energie electrică.

Când ar urma să înceapă și să se finalizeze proiectul

Potrivit planului strategic al companiei, lucrările efective sunt programate să înceapă în 2027, după parcurgerea etapelor de pregătire, autorizare și achiziții. Până atunci, Nuclearelectrica desfășoară faza pre-proiect, care include studii tehnice și asigurarea finanțării.

Perioada de retehnologizare va dura între 2027 și 2029, iar în acest interval reactorul va fi oprit temporar. Costul total al proiectului este estimat la 1,85 miliarde de euro, iar împrumutul de 540 de milioane de euro de la J.P. Morgan va acoperi o parte din această sumă.

Încă 80 de milioane de euro, garanție pentru proiectele Unităților 3 și 4

Un alt punct important de pe ordinea de zi se referă la acordarea unei garanții de 80 de milioane de euro de Nuclearelectrica în favoarea companiei Energonuclear S.A., pentru un împrumut luat tot de la un sindicat bancar condus de J.P. Morgan.

Banii sunt destinați dezvoltării reactoarelor 3 și 4 de la aceeași centrală nucleară din Cernavodă, un proiect reluat după ani de incertitudini, anunță Nuclearelectrica.

Ce sunt reactoarele modulare mici (SMR)

Nu în ultimul rând, pe ordinea de zi se află un punct care se referă la încheierea Acordului Acționarilor (SHA) între Nuclearelectrica, Nova Power & Gas și DSPE Beta Private Equity Fund, având ca obiect dezvoltarea proiectului de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești, în forma negociată.

Reactoarele modulare mici (SMR) sunt reactoare nucleare de generație nouă, mai mici ca dimensiune, mai sigure și mai flexibile, potrivite pentru zone industriale sau pentru înlocuirea centralelor pe cărbune.

Contract cu Framatome pentru radioizotopi medicali

Tot în ședința din septembrie, acționarii urmează să aprobe și un contract de servicii de iradiere („Isotope Irradiation Service Agreement”) cu compania Framatome GmbH, parte din proiectul IRIS. Acesta vizează producerea de radioizotopi medicali la CNE Cernavodă, substanțe folosite în diagnosticarea și tratarea unor boli grave, precum cancerul.

Reactoare modulare la Doicești și strategia energetică până în 2035

Nuclearelectrica vrea să extindă investițiile și în zona reactoarelor modulare mici (SMR), un tip nou de tehnologie nucleară. Pe ordinea de zi a AGA se află și aprobarea Acordului Acționarilor (SHA) între Nuclearelectrica, Nova Power & Gas și DSPE Beta Private Equity Fund pentru dezvoltarea proiectului de la Doicești, acolo unde România vrea să construiască primul reactor modular de tip SMR.

Acționarii vor discuta și „Strategia de Investiţii a Societății Naționale Nuclearelectrica S.A. aferentă perioadei 2025-2030, cu perspectiva anului 2035”, precum și contractarea unui plafon de finanțare de 200 de milioane de lei pentru emiterea de scrisori de garanție bancară, utile în derularea viitoarelor investiții.

De ce este important acest proiect pentru România

România are nevoie de o producție stabilă și sigură de energie, mai ales în contextul în care prețurile la energie fluctuează, iar Uniunea Europeană cere reducerea emisiilor de carbon. Energia nucleară este considerată o sursă „curată”, iar centralele de la Cernavodă sunt esențiale pentru independența energetică a țării.

Fără retehnologizare, Unitatea 1 ar trebui închisă, ceea ce ar reduce capacitatea de producție și ar crește dependența României de importuri. În plus, proiectele de la Doicești și Unitățile 3 și 4 vin ca soluții de viitor, dar nu pot înlocui imediat reactorul actual.

Potrivit datelor publicate de Bursa de Valori București, Nuclearelectrica are o capitalizare de 13,9 miliarde de lei. Statul român, prin Ministerul Energiei, este acționar majoritar, cu 82,5% din acțiuni.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE