Nunta lui Corneliu Zelea Codreanu, comparată cu cea a șefului AUR, George Simion: nuntași în costume populare, pirostrii cu svastică și picnic în aer liber
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Încă de când liderul AUR George Simion a anunțat că va organiza o nuntă publică, au apărut comparațiile cu gestul similar făcut de șeful legionarilor români Corneliu Zelea Codreanu, în perioada interbelică. Comparații respinse de Simion. În vreme ce George Simion a anunțat că se așteaptă ca la eveniment să participe peste 10.000 de persoane, la nunta lui Codreanu au venit mult mai mulți oameni. Libertatea vă prezintă cum s-a desfășurat petrecerea liderului legionar așa cum este ea relatată în două cărți apărute recent despre „Căpitan”.
Cuprins:
„Aștept toți românii să se bucure alături de mine. Cea mai mare bucurie pentru mine e dacă veți fi prezenți. Să veniți în cămașă populară!”, a fost anunțul pe care l-a făcut liderul AUR George Simion, la începutul lunii iunie, într-o postare pe Facebook. „Nunta va fi pe 27 august în satul Oveselu din Vâlcea. Știu că e departe pentru unii dintre voi dar ne organizăm cu autocare din fiecare județ. Nu am glumit: vă aștept pe toți”, a adăugat.
Nunta publică a unui lider politic - George Simion - este primul eveniment de acest gen în istoria contemporană a României. A existat însă unul similar în perioada interbelică – căsătoria liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu.
O nuntă transformată în „sărbătoare a neamului”
O invitație similară la nuntă a avut Corneliu Zelea Codreanu, în broșuri răspândite prin orașele și satele României. Anunțul care chema poporul la „măreața sărbătoare a neamului nostru” sublinia însă că sunt bineveniți creștinii – se subînțelegea, așadar, că evreii erau excluși de la ceremonii. În 1923, Corneliu Zelea Codreanu pusese bazele Ligii Apărării Naționale Creștine (LANC), un partid antisemit și antidemocratic.
„Cetăţenii oraşului Focşani şi a judeţului Putna (...) pofteşte şi roagă cu stăruinţă toată lumea creştină din întreg cuprinsul Ţărei, să facă cinstea cetăţenilor din Focşani – cari îi aşteaptă cu toată dragostea frăţească – de a răspunde în număr cât de mare şi cu mic cu mare, la această sărbătoare. Nimeni să nu pregete la osteneala drumului, orăşeni şi săteni, faceţi toate sacrificiile spre a lua parte la această nuntă cari va fi şi o grandioasă sărbătorire de înălţare şi redeşteptare a sentimentelor naţionale”, se scria în invitația la nuntă, textul fiind însoțit de svastici în colțurile paginii.
Zelea Codreanu s-a căsătorit cu Elena Ilinoiu – fiica unui controlor la calea ferată, dintr-un sat brăilean – pe 14 iunie 1925, în zona Dumbrava Crângului din Focșani. Orașul a fost ales din considerente politice, la fel cum a fost și decizia de a transforma un eveniment privat într-o lovitură de imagine.
De ce a fost ales orașul Focșani
Contextul a fost dat de primul asasinat politic din istoria mișcării legionare în România.
În 1924, Corneliu Zelea Codreanu, în vârstă de 25 de ani, îl împușcă pe prefectul ieșean de poliție Constantin Manciu, cu care mai avusese ciocniri din cauza unor manifestații politice.
Codreanu este trimis în judecată – primul tribunal stabilit fiind cel de la Focșani. Însă din cauza protestelor organizate în special de comunitățile evreiești, dar și a turbulențelor care apar în oraș – cu sute de case și de sinagogi distruse –, se ia decizia ca procesul să aibă loc la Turnu Severin. În final, liderul legionar e achitat, completul de judecată motivând că a acționat în legitimă apărare. Atât președintele completului, cât și jurații s-au dovedit a fi simpatizanți LANC, au notat istoricii.
„În ultima zi a procesului, juraţii, toţi cu svastica la rever, i-au achitat în unanimitate pe acuzaţii din grupul văcăreştenilor, după doar cinci minute de deliberare”, scrie istoricul austriac Oliver Jens Schmitt în volumul „Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea Căpitanului“.
Întors victorios de la judecată, alături de alți legionari, șeful LANC hotărăște să se însoare chiar la Focșani, orașul care îl respinsese anterior și care nu era un fief al LANC, după cum nota chiar Zelea Codreanu. „Focşanii erau cea mai puternică citadelă liberală din ţară. Era singurul loc din ţară unde mişcarea naţională nu prinsese”, scria în volumul de memorii „Pentru legionari”. Oliver Jens Schmitt notează și că Focșaniul era și orașul-simbol al unirii Principatelor Moldovei și Țării Românești, în 1859.
Poliția a luat măsuri speciale: închiderea magazinelor evreiești
După ce a făcut ceremonia civilă la Huși, Corneliu Zelea Codreanu și Elena Ilinoiu au ajuns la Focșani, pe 13 iunie, alături de familiile lor. „A venit, seara, comitetul de organizare al nunţii şi ne-a spus că totul este aranjat şi că din celelalte oraşe sosiseră peste 30.000
oameni, care fuseseră încartiruiţi cu toţii şi că vor mai sosi în timpul nopţii. Că toată lumea din Focşani primeşte cu plăcere să găzduiască pe oaspeţi”, scria Zelea Codreanu în memorii.
Pregătiri speciale au luat și forțele de ordine, pentru a preveni apariția unor incidente rasiste în oraș. „S‑a stabilit itinerariul pentru vehicolele ce trebuiau să vină din satele judeţului cu ocazia nunţii. De sâmbătă, 13 iunie, ora 12, s‑a dispus închiderea magazinelor evreieşti”, se arăta într-un raport către MAI, citat de Historia.ro.
Ceremonia a început a doua zi, pe 14 iunie, la ora 10 dimineața. Pregătirile fuseseră deja puse la punct de diverși simpatizanți legionari din oraș – mulți dintre ei membri ai armatei.
Pirostrii cu cruce și svastică
Corneliu Zelea Codreanu a mers spre zona Crâng pe un cal, iar carul miresei a fost tras de șase boi. În urma lor, venea un alai de 2.300 de căruțe, trăsuri și automobile, „toate încărcate cu flori și lume îmbrăcată în costume naționale”, descria Codreanu în memorii.
Nu doar nuntașii erau îmbrăcați în costume tradiționale, ci și mirii, scrie Tatiana Niculescu în cartea „Mistica rugăciunii și a revolverului: viața lui Corneliu Zelea Codreanu”.
„La ceremonia religioasă, pirostriile au fost o comandă specială: modelului bisericesc tradițional, cu cruce în vârf, i s-a adăugat o svastică mare, care să se vadă bine pe fruntea celor doi miri. Diadema miresei părea inspirată din coroana bizantină purtată cu trei ani în urmă de regina Maria la încoronarea de la Alba Iulia”, notează autoarea.
Altarul a fost improvizat în aer liber, pe o estradă de scânduri, așa cum face s-a întâmplat și la resortul vâlcean unde se căsătorește George Simion. Însă dacă George Simion a anunțat participarea a peste 10.000 de oameni, la nunta lui Corneliu Zelea Codreanu au asistat în jur de 80.000-100.000 de cetățeni, după estimările liderului legionar.
Filmul nunții, distrus de autorități
După slujba religioasă, oficiată de nouă preoți, s-au încins hore și jocuri, iar apoi oaspeții au mâncat pe iarbă. La un moment dat, „a început să plouă, iar mesenii au stat pe locurile lor“, scriau polițiștii în raportul către MAI.
„Fiecare îşi adusese de mâncare, iar focşănenii avuseseră grijă şi pentru lumea venită din alte părţi. Toată această desfăşurare de costume naţionale, de care româneşti, de viaţă şi de entuziasm, a fost filmată”, scria Corneliu Zelea Codreanu. Însă, câteva zile mai târziu, filmul nunții nu a putut fi proiectat în București decât două ori, fiind confiscat și distrus la comanda Ministerului de Interne.
O altă campanie de imagine: un botez în masă
La sfârșitul petrecerii, Corneliu Zelea Codreanu a anunțat că dorește să revină la Focșani, pentru a boteza mai mulți copii care s-au născut în perioada nunții sale. Așa făceau boierii de viță, explică Tatiana Niculescu.
S-a întors pe 10 august, alături de A.C. Cuza și preotul Duminică Ionescu. Vreo 200 de copii fuseseră înscriși la botezul în masă – „părinții l-au ales văzând în el un erou național”, explică Schmitt. Însă evenimentul a fost curmat de intervenția jandarmeriei. Autoritățile declaraseră stare de asediu în oraș și interziseseră adunările publice. Așa că A.C. Cuza și Codreanu au reușit să boteze vreo sută de bebeluși – toți numiți Corneliu – la Ciorăști, un sat aflat la 40 de kilometri de oraș.
User Șters 27.08.2022, 17:21
Mda, o supa reincalzita de catre un bufon ( păcălici mai pe romaneste).Un ghiveci de CZ Codreanu,CV Tudor si Dan Diaconescu,nimic original,mai pe romaneste un "plagiator". PS.Ion Moța a plecat pe frontul iberic "ptr ca se tragea cu mitraliera in obrazul lui Hristos" .Simion ,Sosoaca sau Teodosie( care se declara mari crestini si simpatizanti al lui Putin) nu pleaca in Donbas sa lupte in cruciada crestin - kgb-ista al lui Putin?
VARUTU 27.08.2022, 18:55
Liniștește -te să nu crape ceva în tine...