O asociație a chemat în instanță autoritățile la toate cele 175 de judecătorii din țară: „49 de milioane de euro prejudiciu”. Membru CSM: „peste 400.000 de pagini de printat”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Asociația Composesorală Borșa a trimis aceeași cerere de chemare în judecată către 175 de judecătorii diferite din toată țara, de la Hârșova la Băilești sau Vatra Dornei. Judecătorul Alin Ene, membru CSM, a semnalat situația pe Facebook, sub titlul „acces la justiție sau loz în plic?”. El a făcut un calcul referitor la hârtia imprimată, „chiar dacă toate părțile au sediul într-un singur județ”, iar majoritatea instanțelor vor declina competența.
Cuprins:
- „Unde tragem linia dintre liberul acces la justiție pe de o parte și respectul față de justiție și resursele alocate acesteia pe de altă parte?”, a întrebat Ene.
- Contactați de Libertatea, reprezentanții Asociației Composesorale Borșa spun că este „un semnal de alarmă pentru un stat care nu poate respecta, de 20 de ani, o hotărâre judecătorească definitivă”.
Într-o postare pe Facebook, Alin Vasile Ene, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), reprezentant al judecătoriilor, a atras atenția că o asociație composesorală din România a trimis cereri de chemare în judecată către 117 judecătorii din țară.
Ziarul s-a interesat, iar asociația le-a trimis către toate judecătoriile, 175, așa cum Ene sugera, în postarea sa, că s-ar fi întâmplat.
E vorba de Asociația Composesorală Borșa din județul Maramureș, cea care duce o luptă veche în instanțe, de peste două decenii, pentru 17.000 hectare de pădure din nordul țării.
Într-o captură de ecran postată de Ene, se regăsesc judecătorii din toate zonele țării, de la Hârșova (Dobrogea) la Băilești (Oltenia), Vatra Dornei (Bucovina), Deta (Banat) și multe orașe din Transilvania.
Peste 400.000 hârtii versus „să depășească analizatul hârtiei”
„LIBERUL ACCES LA JUSTIȚIE SAU LOZ ÎN PLIC? Mai multe cereri, mai multe șanse de câștig?”, a titrat judecătorul.
Acesta atrage atenția că „toate părțile au sediul într-un singur județ”, Maramureș, pârâții fiind Prefectura județului, UAT Borșa, Romsilva, Ocolul Silvic Borșa, două comisii pentru stabilirea dreptului de proprietate și Ministerul Finanțelor Publice, iar majoritatea instanțelor își vor declina competența.
Totuși, afirmă el, judecătoriile în cauză vor trebui să imprime peste 400.000 pagini după acest demers.
„Ce înseamnă asta? 429 de pagini înmulțit cu 7 pârâți imprimate și comunicate prin poștă către aceștia, de către fiecare instanță sesizată (429 x 7 x 117 = 351.351 pagini total). Plus 429 de pagini imprimate și atașate în dosar, la fiecare instanță (429 x 117 = 50.193 pagini total)”, spune magistratul de la Judecătoria Ploiești.
Contactat de Libertatea, Bogdan Tudor, avocatul asociației, spune că ar trebui ca sistemul judiciar „să depășească analizatul hârtiei” și să explice cum „o hotărâre definitivă de 20 de ani nu e respectată de statul român”. Însă consideră important faptul că un membru CSM a aflat despre acest caz.
„Unde tragem linie între liberul acces și respect?”
Ene explică, apoi, cum judecătoriile își vor declina, pe rând, competența. Unele din necompetență, altele din litispendență, situația în care două sau mai multe instanțe de fond, toate competente, sunt sesizate cu aceeași cauză civilă. Iar dosarele vor reveni către o singură instanță.
„Este foarte probabil ca peste 100 de dosare a câte cel puțin 429 de pagini în câte 3 volume să fie trimise unei singure instanțe. Sperăm ca respectiva instanță să aibă destul spațiu în arhivă pentru depozitarea acestora!”, scrie el.
Și conchide cu o întrebare: „Unde tragem linia dintre liberul acces la justiție pe de o parte și respectul față de justiție și resursele alocate acesteia pe de altă parte?”.
Cine este Asociația Composesorală Borșa: cazul celor 17.000 de hectare
Libertatea a scris de mai multe ori despre demersurile Asociației Composesorale Borșa, care cere 17.000 de hectare de pământ „primite de la împărăteasa Maria Tereza”, în timp ce autoritățile locale susțin că cei 2.000 de membri au deținut „doar 6.000 de hectare”.
Problema, tranșată definitiv de instanțele din România în favoarea lor în anii 2000, a fost contestată în repetate rânduri de autorități.
Cei de la composesorat susțin că autoritățile locale sunt apropiate de afaceriști locali, cel mai puternic nume fiind cel al lui Frank Timiș, miliardar român din Borșa cu cetățenie australiană, mutat la Londra și celebru ca fiind inițiator al proiectului Roșia Montană.
În iunie 2023, site-ul jurnalistului local Vasile Dale a notat că „Asociația Composesorală Borșa a intrat cu jandarmeria și executorul judecătoresc în sediul Primăriei” după alte două decizii favorabile: una de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alta a unei instanțe din România, Tribunalul Sălaj.
Cum justifică Composesoratul Borșa faptul că a trimis cererea de chemare în judecată la atâtea instanțe?
„Unele ne-au cerut direct varianta imprimată”
Avocatul Bogdan Tudor spune, pentru Libertatea, că „prin faptul că am deschis procesul la toate cele 175 de judecătorii am urmărit să tragem un semnal de alarmă pentru sistemul judiciar din România”.
Conform apărătorului Asociației Composesorale Borșa, „este vorba despre un dosar foarte serios. Din 2004, an în care asociația a avut o decizie definitivă favorabilă, și până în 2023, au existat sute de litigii, toate cele importante fiind câștigate de noi. Am câștigat inclusiv la CEDO, decizie rămasă definitivă în 2023, dar nerespectată. Cui să te mai adresezi?”, arată acesta.
Întrebat despre calculul făcut de membrul CSM, el susține că unele instanțe i-au răspuns, franc, că au nevoie de varianta imprimată, iar unele au plusat că nu mai au hârtie și toner.
„Ăsta este sistemul. Ei le pot trimite părților dosarul și în format digital, nu este nevoie să îl printeze pentru fiecare”, spune Tudor.
„Prejudiciu de 49 de milioane de euro”
Concluzia lui Tudor este că dosarul este important, pentru că adună tot ceea ce s-a întâmplat în cele două decenii de când „hotărârea judecătorească definitivă nu e pusă în aplicare”.
„Trebuie să ai o percepție că s-a făcut dreptate. Mulți dintre cei care erau membri ai asociației s-au stins din viață în acești 20 de ani”, a punctat Tudor.
„Nu mai există soluții juridice la îndemână, în momentul în care nici măcar decizia CEDO nu e pusă în aplicare. Prejudiciul creat de statul român prin instituțiile sale, cele chemate în judecată, e de 49 de milioane de euro”, a conchis avocatul.
Foto: Nostra Silva/facebook
Horea33 14.11.2023, 13:15
Respectul justiției pentru cetățeanul cinstit, plătitor de impozite, unde este?
costin1984 14.11.2023, 13:18
De unde sa le de-a 17000 de hectare de pădure acum!? Să aducă din Ucraina!?
Frumosul1 14.11.2023, 13:41
Ar trebui sa folosească o singura instanță judecătorească nu toate
nicoleta1 14.11.2023, 13:57
Trebuie sa se faca dreptate, daca au o hotarire definitiva ,statul de ce nu o respecta
nicoleta1 14.11.2023, 13:57
Trebuie sa se faca dreptate, daca au o hotarire definitiva ,statul de ce nu o respecta