O întrebare care a pus Guvernul în încurcătură, în Parlament: care este câștigul bugetar, dacă se reduc pensiile speciale? „Sigur va fi o economie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marți, 21 februarie, Comisia de Buget din Senat a discutat propunerea Guvernului pentru reforma pensiilor speciale. Pentru a doua oară consecutiv, senatorii au întrebat, iar Ministerul de Finanțe n-a putut să răspundă cu o cifră.
Cuprins:
- Nazare, PNL: „Care mai e rolul Guvernului?”
- Ministerul de Finanțe: Sigur va fi o economie
- Pensiile speciale ale parlamentarilor și primarilor nu sunt trecute în noua lege
- Ciucă și Ciolacu nu sunt de acord cu Banca Mondială în privința pensiilor militarilor și polițiștilor
- O variantă propusă de Banca Mondială a fost respinsă atât de PNL, cât și de PSD
Reforma pensiilor speciale este obligatorie în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De adoptarea reformei depinde tranșa a treia din PNRR, de aproape 3 miliarde de euro. România nu a primit deocamdată acceptul Comisiei Europene nici pentru tranșa a doua, reprezentând tot 3 miliarde de euro.
Senatorii încearcă de o lună să afle informațiile necesare de la Ministerul Muncii și cel al Finanțelor, dar de fiecare dată primesc același răspuns: nu avem un calcul făcut, nu știm care este impactul bugetar.
În urmă cu două săptămâni, în Comisia de Buget s-a constatat că ministerele nu pot oferi informațiile solicitate legate de impactul bugetar. Senatorii au amânat un vot pentru 21 februarie și i-au invitat la comisie pe Marius Budăi, ministrul muncii, și Adrian Câciu, ministrul de finanțe.
Cei doi miniștri nu s-au prezentat în fața Comisiei de Buget din Senat nici marți, 21 februarie. Au venit secretarii de stat. Senatorii au dorit să afle dacă se elimină vreo pensie specială sau cu cât va plăti statul mai puțin în anii următori.
La aceste întrebări nu a venit însă vreun răspuns clar din partea reprezentanților Guvernului. „Cum putem să dăm un vot informat fără informații?”, a reacționat în ședință un senator USR.
Nazare, PNL: „Care mai e rolul Guvernului?”
Iritarea s-a putut observa și în comentariile senatorilor PNL, nemulțumiți de modul în care Ministerul Muncii a elaborat reforma pensiilor speciale.
„Care mai e rolul Guvernului dacă Banca Mondială formulează un răspuns pentru Comisia Europeană? De ce așteptăm noi să vedem ce spune Banca Mondială?”, a susținut Alexandru Nazare în Comisia de Buget.
Senatorul liberal a adăugat că nu se poate da un vot fără informațiile esențiale: ce economie face România prin această reformă?
Forma finală a analizei Băncii Mondiale asupra pensiilor speciale ar trebui să fie la dispoziția Guvernului miercuri, au susținut reprezentanții Executivului.
Banca Mondială a fost luată drept consultant în problema reformei pensiilor speciale de Ministerul Muncii. Cu toate acestea, decizia finală economică, socială și politică aparține Guvernului, nu Băncii Mondiale, au atras atenția senatorii.
Ministerul de Finanțe: Sigur va fi o economie
Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, a spus că noua lege va duce la diminuarea pensiilor speciale care se plătesc de la Finanțe. Ea spune că noile pensii vor avea un procent de 65% din venitul pe ultimele 6 luni, cu excepția magistraților care rămân cu procentul de 80%.
„Contribuția statului s-ar reduce cu circa 32% prin această diminuare de procent”, a spus Pescaru.
Fosta președintă a Senatului, Anca Dragu, a intervenit și i-a reamintit Danielei Pescaru că din 2018 s-au majorat salariile prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat.
Astfel, susține Dragu, reducerea de la 80% la 65% nu este o reducere reală, deoarece se aplică 65% dintr-o sumă mai mare, ceea ce ar fi echivalent cu procentul de 80% din veniturile încasate până în 2018.
Pensiile speciale ale parlamentarilor și primarilor nu sunt trecute în noua lege
În proiectul venit de la Guvern nu se elimină pensiile speciale ale parlamentarilor sau primarilor. Președintele Comisiei de Buget din Senat, Nicolae Neagu (PNL), a declarat că acestea urmează să fie eliminate prin alte legi, care urmează să fie votate în Parlament.
Reprezentanții opoziției au subliniat că noua lege nu elimină sau reduce vreo pensie specială în plată, ci doar „cosmetizează tema pentru a părea că România îndeplinește jalonul din PNRR”.
„Nu se face o recalculare, pensiile în plată sunt un drept câștigat”, a confirmat Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul de Finanțe.
Ciucă și Ciolacu nu sunt de acord cu Banca Mondială în privința pensiilor militarilor și polițiștilor
Un subiect fierbinte în noua lege a pensiilor speciale îl reprezintă drepturile care revin militarilor și polițiștilor, dar și celor din serviciile secrete.
Ultima propunere a Băncii Mondiale, discutată în luna februarie într-o ședință a PSD, prevedea următoarea formulă de calcul:
- pensiile să fie calculate cu formula 45% din veniturile pe ultimele 12 luni
- pensiile să fie calculate pe formula 65% din venitul mediu pe întreaga carieră
O variantă propusă de Banca Mondială a fost respinsă atât de PNL, cât și de PSD
Surse din Palatul Victoria susțin că premierul nu este de acord ca militarii și polițiștii să fie printre cei care să ajungă să încaseze mai puțini bani, după adoptarea noii legi.
„România nu este obligată să facă ce propune Banca Mondială, vom decide politic în Guvern. Angajamentele luate prin PNRR în urmă cu doi ani nu pot să fie aplicate automat acum, există decizii CCR. Nu vreau să fie reduse pensiile militarilor și polițiștilor”, a fost mesajul transmis de Nicolae Ciucă către colegii de partid.
Premierul este el însuși beneficiar al unei pensii de serviciu de 18.000 de lei lunar.
O poziție similară a avut și Marcel Ciolacu, iar surse politice confirmă existența unui acord de gândire al celor doi pe tema păstrării pensiilor necontributive pentru instituțiile de forță.
„Îmi mențin punctul de vedere, pensiile militarilor nu sunt pensii speciale”, a subliniat Ciolacu, luni, la Parlament.
Liderul PSD a precizat că în Parlament se vor iniția amendamente la proiectul legii pensiilor speciale după ce va veni raportul de la Banca Mondială. Jalonul 215 din PNRR privind reforma pensiilor are ca termen martie 2023. Ministerul Muncii are calitatea de coordonator de reforme și investiții pentru această țintă din PNRR.
seaman651 21.02.2023, 18:31
Raspuns corect al ministerelor: habar n-au pe ce lume traiesc, ce gestioneaza. Oameni care ar trebui sa fie la plug, pentru ca n-au invatat nimic, totul a fost copiat.
nasty1 21.02.2023, 19:36
Guvernantii nu stiu care e impactul bugetar pentru ca, de fapt, PSD, PNL, UDMR (dar si AUR) nu vor sa scada sau sa desfiinteze pensiile speciale nesimtite. Doar mimeaza ca ar vrea sa le reduca, dar in realitate nu se ating de ele.
Stan52 21.02.2023, 21:44
Ce caracter urât are Ciucă, dar și o nesimțire fără limite. El vorbește de pensii speciale!
Elenuca 22.02.2023, 09:43
Militarii ,politistii etc au cotizat contributiv si ei la fondul public . Prin legile acelea speciale statul s a angajat sa plateasca suplimentar de la buget,cand se pensioneaza . Mai mult conteaza prevederile privind limita de varsta la pensionare din sistemele de forta in beneficii , insa apare situatia ca nu se poate actiona retroactiv asupra pensiilor acestea. Nu are sens acesta campanie ,din alt articol aici vedem ca USR ffinanteaza de la buget aceste campanii de presa . Pai e mai moral sa finantezi prin bani publici campanie impotriva unor beneficii tot din bani publici ,pentru care acele persoane au efectuat totusi un serviciu public ?! Voit legile speciale au fost scris astfel incat sa nu poata fi schimbate ulterior !
mrc.inl 22.02.2023, 13:04
13,3 miliarde lei pe an ne costă pensiile speciale, aproape 3 miliarde euro. În 10 ani înseamnă 30 miliarde euro, mai mult decât toate autostrăzile și toate spitalele și toate creșele de care are țara nevoie!!!