O treime dintre elevii români nu sunt mulțumiți de școala online și nu urmează cursurile prin intermediul platformelor virtuale
Urmărește Libertatea in Google Discover
Școlile din țară s-au închis din data de 11 martie și, de aproape două luni, elevii au fost nevoiți să lucreze online. Un sondaj făcut de platforma U-Report arată că 28 la sută dintre elevii români nu sunt mulțumiți de cum decurge actul educațional în noile condiții și nu urmează cursurile prin intermediul platformelor virtuale.
Cuprins:
La sondaj au răspuns aproape 2.400 de elevi din toată țara, a notat unicef.org.
28 la sută dintre cei intervievați au spus că nu reușesc să mențină o comunicare activă cu diriginții sau comunicarea cu aceștia este inexistentă.
13 la sută dintre elevi au reclamat că n-au participat la nici un curs online, fiindcă n-a fost organizat nici unul, în timp ce 54 la sută au spus că acestea au loc de mai multe ori pe săptămână sau chiar zilnic.
Pentru mai mult de o treime (32%), cursurile online se desfășoară o dată pe săptămână sau mai rar, cum ar fi: o dată sau de câteva ori pe lună, acest aspect depinzând de la un profesor la altul și de la o materie la alta.
36% dintre copiii și tinerii intervievați și-ar fi dorit să fi fost susținută o ședință prin care cineva (profesorul diriginte etc.) să le explice modul de utilizare al platformelor.
Întrebați dacă au colegi care nu pot fi activi în mediul online, o treime dintre respondenți afirmă că există asemenea cazuri în clasa lor.
Procentele sunt similare și în ceea ce privește comunicarea dintre elevi și profesori, fiind caracterizată drept “bună” și “foarte bună” de 71% dintre respondenți, aceștia din urmă primind teme și sarcini.
Unii au un interval orar în care pot accesa internetul, alții n-au acces deloc
Aproape un sfert dintre intervievați mențin un contact permanent cu profesorii și desfășoară cursuri online. Totuși, aproape o treime dintre copiii care au răspuns sondajului (28%) nu sunt satisfăcuți de relația în online cu profesorii sau nu continuă actul educațional prin intermediul platformelor virtuale.
Internetul este foarte accesibil pentru trei sferturi dintre respondenții sondajului, peste o cincime dintre aceștia (21%) îl consideră destul de ușor de accesat, în timp ce 4 procente întâmpină probleme.
95% dintre copiii intervievați prin intermediul platformei online U-Report au accces la dispozitive care se pot conecta online (telefon, laptop, tabletă), dar 4% depind de un interval de timp pentru a le accesa, în timp ce un procent de doar 1% nu are acces facil.
Cele mai populare platforme
Cele mai populare platforme utilizate pentru comunicarea online sunt Zoom (25%) și Google Class (23%), dar și WhatssApp (20%). Printre alte platforme utilizate se numără Messenger (13%), Skype (3%) și Discord (2%).
Alți 218 copii și tineri au menționat și alte platforme și conform răspunsurilor lor, 33,98% au acces la educație în această perioadă prin platforma Adservio, 24,76% prin Microsoft Teams, 7,77% - Servicii Google, ca Google Drive și Google Classroom, 5,34% - platforma școlii la care învață, 3,4% - Webex, iar între sub 2%, prin platformele Meet, 24edu, Sociology și WhatsApp.
18,45% dintre acești respondenți țin legătură cu cadrele didactice prin alte platforme, mai exact Facebook și Facebook Messenger.
Mai puțin de jumătate dintre elevi parcurg toată materia
Cât despre materiile care și-au mutat predarea în mediul online, acestea au variat. Cele mai întâlnite au fost limba română, matematica și informatica, urmate de științele naturii, biologie, chimie, fizică, limbile moderne, istoria, geografia, psihologia și pedagogia.
Cu o frecvență redusă am întâlnit și discipline precum religie, educație fizică, muzică, desen și economie. De asemenea, elevii au menționat faptul că folosesc platforme diferite în funcție de materia predată, lucru ce provoacă disconfort și confuzie.
Un sfat din partea copiilor este să fie stabilită o singură aplicație care să fie utilizată pentru toate cursurile.
41% dintre intervievați acoperă materiile de curs prin intermediul platformelor online în procent de peste 50%, pe când 44% și restul de 14% parcurg materiile importante, respectiv nu parcurg deloc materia.
În ceea ce privește timpul acordat rezolvării temelor, 41% petrec mai mult timp decât înainte de întreruperea cursurilor, iar 35% petrec mai puțin timp sau deloc.
36% dintre copiii și tinerii intervievați și-ar fi dorit să fi fost susținută o ședință prin care cineva (profesorul diriginte etc.) să le explice modul de utilizare al platformelor iar 42% nu au considerat acest lucru necesar.
Întrebați dacă au colegi care nu pot fi activi în mediul online, o treime dintre respondenți afirmă că există asemenea cazuri în clasa lor. Celelalte două treimi au răspuns că toți colegii lor au acces la internet sau afirmă că nu cunosc situația.
Doar 5 la sută dintre copiii fără acces la internet discută direct cu profesorii
Pentru cei fără acces la modalitatea de predare online, 37% consideră că nu sunt siguri dacă informațiile ajung și la colegii lor sau nu ajung deloc, iar 47% spun că transmit informațiile mai departe prin alte căi de comunicare, astfel încât aceștia să rămână conectați.
Doar 5% știu și au menționat că profesorii comunică direct cu cei care nu au acces la mediul de predare online. 75% dintre elevii intervievați au sub 5 colegi din clasă care nu sunt conectați la modul de predare online, în timp ce doar 2% au peste 25 de colegi care nu au acces la mediul online.
73% dintre respondenți consideră utile platformele pentru comunicarea online cu scop educativ, în timp ce 16% dintre aceștia nu le găsesc utilitatea.
Privind modul în care elevii s-au adaptat pe platformele acestea, 82% s-au acomodat ușor sau puțin dificil, în timp ce 8% consideră că le este greu să se adapteze.
