Primul oraș din România cu o hartă interactivă a clădirilor de patrimoniu în pericol de degradare. Cum pot fi depuse propuneri
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din această lună, Piteștiul este primul oraș din România care are o hartă interactivă a clădirilor de patrimoniu, hartă ce pune în prim-plan clădirile în pericol de degradare. Platforma este una deschisă, iar prin completarea unui formular pot fi semnalate clădiri care sunt în pericol de degradare. Proiectul aparține filialei Argeș a Ordinului Arhitecților din România.
Cuprins:
Libertatea a stat de vorbă cu Flavius Ivancu, președintele filialei Argeș a Ordinului Arhitecților din România, și cu Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, atât despre ineditul proiect, cât și despre clădirile foarte valoroase din Pitești aflate în pericol de degradare și/sau prăbușire.
Harta interactivă poate fi accesată la următorul link: pitesti.xyz.
„Este o hartă interactivă pe care avem monumentele istorice din Pitești, cu informații, cu fotografii de arhivă, unde a fost posibil, și fotografii noi. Cei care doresc să adauge clădiri-monument istoric pe această hartă, inclusiv clădiri în pericol de degradare, trebuie să completeze un formular pe site, formular în care trebuie să indice, printre altele, unde se află pe hartă clădirea respectivă și să încarce cel puțin o imagine a clădirii respective. Următorul pas este încadrarea clădirii propuse într-una dintre următoarele categorii: arhitectură valoroasă; spațiu cu valoare ambientală; clădire în pericol/degradare sau oportunitate de reconversie/reabilitare”, a declarat pentru Libertatea arhitectul Flavius Ivancu.
La ora actuală, în Pitești sunt 80 de monumente istorice, lista incluzând imobile, ansambluri și situri. Printre cele mai vechi se numără Biserica Sfântul Gheorghe și Schitul Trivale. Aflată în centrul Piteștiului, Biserica Domnească Sfântul Gheorghe a fost ctitorită în 1656 de către domnitorul Constantin Șerban și soția sa, Doamna Bălașa. Biserica a fost restaurată în secolul al XIX-lea de mai multe ori. Conform izvoarelor istorice, Constantin Șerban, străbătând Piteștiul călare pe calul său, era gata să se scufunde în mlaștinile formate de strânsura apelor scurse de pe dealuri. Drept mulţumire că a scăpat cu viață, acesta a ridicat lăcaşul de cult.
Schitul Trivale, a doua cea mai veche clădire de patrimoniu, se află la intrarea în Pădurea Trivale din Pitești, pe un mic deal. A fost ridicat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea de către Varlaam, mitropolitul Țării Românești. După cum se precizează în mai multe documente istorice, la Schitul Trivale, în vechea biserică din lemn, ridicată în secolul al XV-lea și demolată ulterior, a fost depus temporar, de Radu Buzescu, capul lui Mihai Viteazul, în august 1601, după asasinarea acestuia lângă Turda, înainte să fie dus la Mânăstirea Dealu.
Legislație permisivă și interpretabilă pentru proprietarii care nu au grijă de clădirile-monumente istorice
După cum precizează Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, „monumentele în precolaps din Pitești sunt, în general, case particulare, rămase fără proprietari sau cu mulți proprietari care nu se pot pune de acord în ce privește un proiect de restaurare. Printre acestea menționez Casa Căpitan Iov, unde a avut loc recent un incendiu cauzat de oamenii străzii, Casa Nițulescu, unde există aviz de restaurare dar intervenția nu a început (ambele pe strada Victoriei) sau casa Băiulescu, din Târgu din Vale. Inițiativa unei hărți interactive a clădirilor de patrimoniu, inclusiv a celor în pericol de degradare, este una binevenită și foarte utilă”.
În majoritatea covârșitoare a cazurilor, proprietarii caselor de patrimoniu, primite în general după retrocedări, nu se mai ocupă de reabilitarea acestora, fie din lipsă de bani, fie din lipsă de interes. Iar legislația este una permisivă și interpretabilă. „Din păcate, amenzile se dau pentru intervenții neavizate, nu pentru neîngrijirea imobilului, unde proprietarul justifică starea de fapt prin lipsa banilor. Am avut cazuri de amenzi anulate în instanță, pentru că nu s-a putut dovedi intenția de a face rău monumentului. Primăria taxează suplimentar proprietarii care își lasă imobilele în paragină, dar nu știu și cât încasează din aceste impozite mărite. În aceste condiții, nu există o soluție universală, de genul exproprierii în interes public. Ce primărie se încarcă cu imobile monument istoric care trebuie reabilitate? Dar mai avem speranțe- unele imobile intră în circuitul comercial și sunt reabilitate de noii proprietari. Un exemplu frumos - reabilitarea extrem de reușită a imobilului vecin cu Casa Dimitrie Dima (pe strada Sfânta Vineri), unde funcționează acum o grădiniță”, adaugă directorul Cristian Cocea.
Casa Dimitrie Dima a fost ridicată în anul 1901 de către inginerul, proiectantul și proprietarul Dimitrie Dima, absolvent al Universității Tehnice Ducale din Darmstadt-Germania în 1899.
Care sunt monumentele în pericol de prăbușire
Libertatea vă prezintă și povestea a două clădiri de patrimoniu din Pitești care sunt în pericol de prăbușire. Aflată pe Strada Victoriei din Pitești, la doi pași de centrul orașului, Casa Căpitan Iov a fost ridicată între anii 1913 și 1916. Această perioadă coincide cu anii de neutralitate ai României înainte de intrarea în Primul Război Mondial, o epocă de efervescență constructivă în care elitele militare și burghezia locală își ridicau reședințe moderne.
Casa a aparținut căpitanului Iov, un ofițer din armata română. Datele biografice detaliate despre personalitatea militară a Căpitanului Iov nu sunt consemnate explicit în documentele de urbanism sau în istoriografia publică a orașului Pitești.
Una dintre cele mai frumoase clădiri din Piteşti este Casa Aron Băiulescu, aflată pe strada Târgul din Vale, vizavi de Universitatea din Piteşti. Casa, o bijuterie arhitectonică, a ajuns într-un stadiu avansat de degradare de mai mulți ani. Construită în anul 1875, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu, aceasta a servit drept locuinţă negustorului Aron Băiulescu, spre sfârşitul secolului XIX – prima jumătate a secolului XX. Acesta era un mare comerciant, proprietar urban şi rural, având numeroase locuințe, magazine şi depozite de cherestea în oraș. Edificiul are mai multe elemente arhitecturale deosebite, precum coloanele în stil corintic, fațada din curte evidențiindu-se prin scara realizată din piatră de Albești aflată la intrarea în imobil, precum și prin ușa sculptată. Ultima restaurare a Casei Aron Băiulescu a fost acum mai bine de patru decenii, în 1983.
