Cercetătorii au aflat ce provoacă cheaguri de sânge după vaccinarea cu AstraZeneca
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O echipă de cercetători din Marea Britanie și Statele Unite crede că o proteină din sânge este „declanșatorul” cheagurilor care au apărut, în unele cazuri, după administrarea vaccinului anti-COVID produs de AstraZeneca, relatează BBC. Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Proteina este atrasă de o componentă-cheie a vaccinului, ceea ce provoacă o reacție în lanț a sistemului imunitar, care poate culmina cu apariția cheagurilor de sânge periculoase, anunță oamenii de știință, cărora li s-au alăturat și specialiști de la AstraZeneca în proiectul de cercetare.
„Deși cercetarea nu este încheiată definitiv, oferă perspective interesante și AstraZeneca explorează modalități de a valorifica aceste descoperiri ca parte a eforturilor noastre de a elimina acest efect secundar extrem de rar”, a declarat o purtătoare de cuvânt a AstraZeneca, adăugând că probabilitatea de apariție a cheagurilor de sânge este mai mare după infectarea cu coronavirus, decât după vaccinare.
Cercetătorii au urmărit două indicii încercând să investigheze apariția cheagurilor:
- Riscul mai mare de cheaguri a fost observat doar în cazul folosirii anumitor tehnologii de producere a vaccinului;
- Persoanele care au dezvoltat cheaguri aveau anticorpi neobișnuiți, care atacau o proteină din sânge.
Serul dezvoltat de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford folosește adenovirusul, care, cred experții, ar putea avea legătură cu apariția cheagurilor.
Suprafața exterioară a adenovirusului atrage acea proteină din sânge, apoi organismul începe să atace proteina, pe care o confundă cu o parte din adenovirus; anticorpii sunt eliberați în sânge împreună cu această proteină, iar asta duce la formarea cheagurilor.
Apariția cheagurilor de sânge a fost asociată cu 73 de decese în Marea Britanie, unde aproape 50 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca au fost administrate.
„Multe întrebări rămân încă fără răspuns, inclusiv dacă unii oameni sunt mai predispuși la asta decât alții și de ce tromboza este frecventă în venele creierului și ficatului, dar răspunsurile vot veni cu timpul, după noi cercetări”, a spus dr. Will Lester, hematolog consultant la University Hospitals Birmingham NHS Trust.
Oamenii de știință care au lucrat la acest studiu speră că descoperirile lor pot fi folosite pentru a îmbunătăți vaccinurile pe bază de adenovirus, pentru a reduce riscul de apariție a acestor reacții rare în urma administrării serurilor.
Foto: Hepta
