Oana Gheorghiu, despre compania statului care mai există „doar în acte” de 19 ani, Petrotrans: „Până în prezent, a murit de 3 ori”

Petrotrans SA: O istorie a dezastrelor administrative

„Lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar și cea mai proastă decizie posibilă”, a declarat Gheorghiu, acuzând tergiversările și lipsa unor măsuri ferme.

Potrivit vicepremierului, Petrotrans SA nu a fost niciodată listată la bursă și a rămas mereu sub controlul exclusiv al statului, ferită de orice formă de transparență sau supraveghere externă. Compania deținea o rețea de 1.800 de kilometri de conducte construite pentru transportul produselor petroliere.

Astăzi, această infrastructură a fost în mare parte distrusă, iar rețeaua nu mai transportă nimic de aproape 20 de ani.

„Hoții au demontat-o bucată cu bucată. Și totuși, în fiecare an, statul român plătește 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea”, a scris Gheorghiu pe Facebook.

Decizii administrative care întârzie desființarea

Problemele companiei au început încă din 1996, când Guvernul a desființat entitatea care opera conductele și a integrat-o în Petrom. Totuși, autoritățile au omis să excludă Petrotrans din lista companiilor supuse privatizării.

Acțiunile unei companii inexistente au fost tranzacționate pe RASDAQ, iar nimeni nu a fost tras la răspundere, explică Gheorghiu. În 2005, printr-o ordonanță a Guvernului, Petrotrans a fost desemnată operator licențiat, însă fără să primească concesiunea necesară pentru a-și desfășura activitatea.

„August 2005: Activitatea Petrotrans SA încetează. Nu din cauza pieței și nu din cauza managementului, ci din cauza unei decizii administrative care nu a mai venit niciodată”, a spus vicepremierul.

Furturi masive și complicități oficiale la Petrotrans

În paralel, compania a fost ținta unor furturi masive. În anul 2000, o patrulă de jandarmi a descoperit prima rețea de furt din conducte.

„Preferă tăcerea în schimbul mitei. Afacerea continuă”, a relatat Gheorghiu.

În 2001, un echipaj al Secției 5 de Poliție București a facilitat creșterea acestui fenomen într-o adevărată industrie. În 2004, hoții au instalat o conductă de 250 de metri sub Canalul Dunăre-Marea Neagră pentru a alimenta barje, provocând o pagubă de peste 80 de milioane de euro doar în acel an.

„Statul, prin forțele sale de ordine, ajută la jefuirea unei companii a statului”, a adăugat vicepremierul.

Faliment prelungit și blocaje instituționale

În 2007, Petrotrans a intrat în faliment, iar rețeaua sa era deja distrusă fizic, iar stocurile de produse nevandabile. În 2012, Curtea Supremă a condamnat 56 de persoane, inclusiv 34 de polițiști și 2 jandarmi, pentru complicitate la furt.

Paguba declarată oficial a fost de doar 150.000 de euro, o sumă considerată „absurdă” de Gheorghiu în raport cu pierderile reale.

Până în 2019, lichidatorul a recuperat doar 7,3 milioane de lei din vânzarea activelor, în timp ce multe terenuri au fost scoase la licitație de zeci de ori fără succes.

Deși raportul final al lichidatorului a fost depus în același an, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a blocat închiderea procedurii din cauza unei creanțe de 6.959 de lei, echivalentul a 0,0021% din total.

„O instituție a statului blochează închiderea falimentului unei companii a statului, în detrimentul altor instituții ale statului”, a declarat Gheorghiu.

O reformă necesară pentru companiile de stat

În prezent, Petrotrans SA continuă să existe în acte și să genereze costuri pentru bugetul de stat, în ciuda faptului că a încetat să mai funcționeze de mai bine de două decenii.

„Procedura continuă. Și statul plătește în continuare 27.960 de euro pe an pentru o conductă pe care hoții au furat-o și pe care nimeni nu a semnat hârtia de radiere”, a explicat Gheorghiu, subliniind că în 2026, creditorii companiei încă nu și-au recuperat nici măcar un leu din cele 329 de milioane de lei datorate.

Vicepremierul a anunțat recent un pachet de reforme pentru 22 de companii de stat, printre care și Petrotrans SA, care urmează să fie închise.

„Lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar și cea mai proastă decizie posibilă”, a punctat Gheorghiu.

Premierul Ilie Bolojan a susținut, la rândul său, că „nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an de an”. El a explicat că în cazurile unor companii ca Petrotrans, care există doar în acte, închiderea treptată și ordonată este singura soluție viabilă pentru a opri risipa banilor publici.

Petrotrans nu este un caz izolat

Vicepremierul a precizat anterior că Petrotrans nu este un caz izolat, existând și alte companii de stat blocate în insolvențe cronice. Pentru acestea, Executivul va impune un calendar strict de intervenție, menit să accelereze procedurile și să oprească risipa de fonduri.

„Aici mă refer la Remin şi Minvesc şi toate celelalte pe care le avem în portofoliu”, a arătat vicepremierul. Oana Gheorghiu a prezentat un bilanț privind reforma companiilor de stat.

Ea a declarat, joi, că în România sunt peste 1.500 de companii de stat, iar cu pierderile înregistrate de acestea s-ar fi putut contrui până la cinci spitale regionale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE