Olaf Scholz explică decizia de a-l preda pe asasinul din FSB întâmpinat de Putin la aeroport: „Datoria de a proteja vieți”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cancelarul german Olaf Scholz, care i-a dat personal președintelui american Joe Biden undă verde pentru schimbul istoric de deținuți care a avut loc joi, 1 august, și-a justificat decizia prin „datoria de a proteja vieţi” în contextul unei dezbateri în Germania dacă Berlinul nu a plătit cumva un preţ prea mare cu eliberarea asasinului rus Vadim Krasikov, un fost angajat al FSB, principalul succesor al KGB-ului sovietic.
Cuprins:
Dacă pe vremea Războiului Rece au existat nenumărate schimburi de agenți secreți pe „Podul spionilor" de la Glienicke, marele târg încheiat joi a arătat că Germania a deschis gratiile pentru un fost agent FSB condamnat la închisoare pe viață pentru asasinarea unui comandant separatist ceceno-georgian. Vadim Krasikov l-a împușcat pe Zelimhan Hangoșvili pe 23 august 2019, în plină zi, în Parcul Tiergarten din Berlin.
Dilema germană
Eliberarea deţinuţilor - 16 predați SUA și Germaniei și opt predați Rusiei - a fost întâmpinată cu bucurie şi uşurare în întreaga Germanie, dar şi cu îngrijorare din partea grupurilor de apărare a drepturilor şi cu indignare din partea familiei victimei asasinului Krasikov, despre care instanța germană a constatat că a comis o „crimă ordonată de stat”, relatează news.ro.
Olaf Scholz, care şi-a întrerupt vacanţa pentru a-i saluta pe 13 dintre foştii deţinuţi în Rusia la coborârea dintr-un avion privat, la Köln, a declarat că nu a avut de ales, având în vedere că viaţa cel puţin a unora dintre ostatici era în joc. „Nimeni nu a luat cu uşurinţă această decizie de a expulza un criminal condamnat la închisoare pe viaţă după doar câţiva ani de detenţie”, a spus cancelarul german.
După o întâlnire descrisă drept „emoţionantă” cu deținuții politic eliberaţi, Scholz a declarat că i s-a risipit orice îndoială asupra deciziei luate la solicitarea SUA.
Michael Roth, deputat din partea social-democraţilor lui Scholz, a declarat că uneori este necesar, „din motive umanitare, să facem o înţelegere cu diavolul”.
Ministrul justiţiei, Marco Buschmann, din Partidul Liberal-Democrat, a declarat că guvernul a fost nevoit să facă o „concesie dureroasă”, pe care el personal a trebuit să o semneze.
Organizația pentru drepturile omului Amnesty International (AI) a salutat schimbul, dar a avertizat cu privire la precedentul pe care l-ar putea crea. „Guvernul rus s-ar putea simţi încurajat să continue arestările politice şi încălcările drepturilor omului fără să se teamă de consecinţe”, a declarat secretarul general adjunct al filialei germane a AI, Christian Mihr.
Familia victimei lui Krasikov, furioasă
În schimb, familia lui Hangoșvili a reacţionat cu furie, spunând că nu au fost informaţi în prealabil. „A fost o veste devastatoare pentru noi, rudele. Pe de o parte, suntem fericiţi că viaţa cuiva a fost salvată. În acelaşi timp, suntem foarte dezamăgiţi că se pare că nu există lege în lume, nici măcar în ţările în care legea ar trebui să fie cea mai înaltă autoritate”, se arată într-un comunicat.
Roderich Kiesewetter, deputat din partea creştin-democraţilor, aflați în opoziţie, şi fost ofiţer al Bundeswehr-ului, a declarat că „pericolul sabotajului sau al terorismului din partea Rusiei ar putea creşte acum”, pe motiv că „slugile lui Putin” nu au de ce să se teamă de consecinţe.
Discuţii pe tema eliberării unor deținuți occidentali din Rusia, precum şi a unor deținuți politic ruși, inclusiv a defunctului lider al opoziţiei anti-Kremlin Aleksei Navalnîi, într-un schimb pentru Krasikov, au avut loc încă din 2022, la scurt timp după lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina. Dar, la momentul respectiv, Berlinul a opus rezistenţă, mai ales prin ministrul de externe Annalena Baerbock. Baerbock, în special, şi-a exprimat îngrijorarea că, dacă Navalnîi ar fi schimbat cu Krasikov, inamicul lui Putin s-ar întoarce probabil curând în Rusia şi ar fi arestat din nou, lăsând Occidentul cu mâna goală, scrie Die Zeit.
Precedentul de pe vremea Războiului Rece
Cu toate acestea, Scholz a fost în cele din urmă de acord cu un schimb major de deţinuţi în februarie, spunându-i lui Biden: „Pentru tine, voi face asta”. Dar, până la sfârşitul lunii, Navalnîi era mort într-o colonie penitenciară rusă. „Da, acesta este schimbul în care, aşa cum ne aşteptam, Aleksei Navalnîi ar fi trebuit să fie eliberat în februarie”, a scris fostul colaborator al opozantului rus, Leonid Volkov, pe contul său de Telegram. „Putin a optat să răstoarne tabla şi a decis că nu-l va preda pe Navalnîi pentru nimic în lume. Şi l-a ucis literalmente cu două zile înainte ca schimbul să poată avea loc”, a subliniat el.
Cotidianul de mare tiraj Bild a precizat că, pe lângă schimburile de spioni din timpul Războiului Rece între Moscova şi Washington efectuate la Berlin, Germania de Vest a „cumpărat” şi libertatea a mii de cetăţeni est-germani închişi înainte de căderea Zidului Berlinului în 1989. Acesta a citat foşti oficiali ai serviciilor secrete germane care au avertizat Occidentul că riscă să deschidă „Cutia Pandorei” prin înţelegerea cu Putin, care ar putea ordona oricând arestări arbitrare ale cetăţenilor străini.
Un fost director al serviciului german de informaţii externe BND, August Hanning, a declarat că, în trecut, liderii s-au asigurat că astfel de schimburi au avut loc „între egali”, ceea ce înseamnă că „statul nu se face vulnerabil la şantaj”.
prodanka 04.08.2024, 20:49
Neamțul a fost pragmatic aici. Un terorist rus a împușcat un terorist cecen. Olaf are altele grele pe cap. La el acasă, social-democratul e investigat pentru afaceri "sociale" cu banii statului.