Orașul din România care s-a obișnuit să vadă cum cad bombele Rusiei: reportaj în presa din Canada

„Noaptea, în satul Plauru, ecoul bombelor de pe malul ucrainean răsună peste Dunăre. Acest mic sat românesc, situat chiar vizavi de portul strategic Izmail, trăiește în umbra războiului. Din vară, au fost raportate mai multe incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc, iar pe 4 septembrie una dintre ele s-a prăbușit aici”, relatează Le Devoir.

Jurnaliștii canadieni remarcă faptul că armata a ridicat adăposturi antidronă din beton, însă localnicii nu par să le folosească. „Dacă trebuie să mor, mor, asta e”, spune ciobanul Iulian Barbă, privind liniștit spre turma sa.

La câțiva kilometri depărtare, Tulcea este ultimul oraș important înainte de Delta Dunării, acolo unde se termină liniile de cale ferată și drumurile asfaltate – „ca și cum Europa s-ar opri brusc”.

„Deși viața își urmează cursul, tensiunea și teama mocnită se resimt, iar economia locală suferă”, se susține în reportaj.

Turismul, cândva o sursă importantă de venit, s-a prăbușit. Adrian Gemănaru, al cărui local se află într-o zonă centrală – lângă gară, autogară și port – spune că numărul clienților a scăzut semnificativ.

„Sunt norocos că am o locație bună și organizez concerte. Asta mă ajută să rezist”, explică bărbatul pentru Le Devoir. Tulcea, poarta spre excursiile din Deltă, își pierde din atractivitate pe măsură ce nesiguranța crește.

Și ghidul ornitologic Mihai Baciu a observat o scădere cu aproape o treime a numărului de turiști. „Dacă noaptea e o alertă, știu sigur că dimineața grupul nu mai vine. Apoi, pe internet, apar comentarii că dronele ar fi ucrainene”, spune el, referindu-se la valul de dezinformare.

La începutul războiului, locuitorii din Tulcea au fost extrem de solidari, găzduind aproximativ 150 de refugiați ucraineni. Printre aceștia se află și Liliana Gologan, președinta asociației „Solidaritatea ROUA”, care coordonează, alături de Crucea Roșie, un mic centru de sprijin.

Într-o sală de clasă destinată copiilor ucraineni, ea oftează și recunoaște că atitudinile s-au schimbat: „Economia României e fragilă, așa că uneori auzim: Nu avem bani nici pentru noi, de ce să vă ajutăm pe voi?”.

Primarul din Tulcea, Ștefan Ilie, reales la limită în iunie, vorbește despre un „război hibrid”, care se duce nu doar pe front, ci și în mințile oamenilor.

„Nu mai este un război clasic; se poartă în capul nostru”, spune el calm, din biroul său. Fost profesor de istorie, Ilie este implicat în proiecte educaționale și parteneriate cu Ucraina, dar deplânge „amnezia colectivă față de ce au însemnat anii sovietici și dominația rusă”, a transmis Ștefan Ilie pentru Le Devoir.

În fiecare săptămână primește pe rețelele sociale mesaje pline de ură – un semn al tensiunilor și al influenței războiului psihologic care se resimte tot mai mult în comunitate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE