Orban și Cîțu au semnat și i-au dat lui Adrian Ionel 1,1 miliarde de lei la Unifarm printr-o OUG nesemnată de ministrul Sănătății, ministerul proprietar al companiei, și de cel al Justiției!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nimeni din Ministerul Sănătății, proprietarul companiei Unifarm, n-a vrut să semneze documentul. Cu mare probabilitate, susțin surse din Ministerul Justiției, el a fost avizat de MJ, dar nu semnat de ministrul Predoiu. Un raport al Curții de Conturi arată că, din miliardul de lei dat prin acest OUG și cheltuit în primăvara-vara lui 2020, articole medicale în valoare de 631 de milioane de lei erau încă pe stocul Unifarm acum doar două luni, pe 30 martie 2021.
Cuprins:
- Șeful Unifarm ia inițiativa
- O OUG care invocă IMM-urile dă 1 miliard către o întreprindere a statului
- Ce prevede pentru Unifarm
- Ce prevede convenția de împrumut
- Auditorii observă că împrumutul n-a trecut prin CA și AGA Unifarm
- „Abatere” de 1,4 miliarde de lei
- Curtea de Conturi: ce legi s-au încălcat
- A rămas marfă de sute de milioane
Fostul șef Unifarm, Adrian Ionel, a primit 1.150.000.000 de lei direct de la Trezoreria Statului. Suma a fost aprobată prin OUG 29 din 18 martie 2020, document inițiat de ministrul finanțelor, Florin Cîțu, și semnat de premierul Ludovic Orban.
Victor Costache de la Sănătate, care era ministerul ce deține compania Unifarm, și Cătălin Predoiu de la Justiție nu au semnat documentul. Surse din MJ susțin că ”noi am avizat documentul, chiar dacă ministrul nu l-a semnat, pentru că nu era obligat să-l semneze, nefiind minister inițiator”.
Un control al Curții de Conturi a dezvăluit că împrumutul de 1,15 miliarde de lei cerut de Unifarm de la Trezorerie n-a trecut nici măcar prin CA-ul sau AGA de la Unifarm.
Șeful Unifarm ia inițiativa
În martie 2020, la câteva zile după intrarea în starea de urgență, Adrian Ionel a intrat în Ministerul Sănătății cu un document prin care cerea aprobarea unui împrumut de 1.150.000.000 de lei.
Nimeni din Ministerul Sănătății, incluzându-l aici pe ministrul de atunci, Victor Costache, n-a vrut să semneze hârtia pregătită de șeful Unifarm.
<strong>În momentul în care ministrul Costache a refuzat să semneze, Ministerul Sănătății era în posesia unui raport al propriului <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/document-cine-are-pe-mana-un-sfert-de-miliard-de-euro-pentru-covid-19-seful-unifarm-a-fost-prins-cu-18-nereguli-de-catre-corpul-de-control-si-dupa-colectiv-2959379" target="_blank" rel="noreferrer noopener" aria-label=" (opens in a new tab)">Corp de Control</a>, care descoperise că Adrian Ionel comisese un șir de nereguli ca șef al Unifarm, după „Colectiv”, când, de asemenea, compania publică primise o importantă sumă de bani.</strong><br>
„Atunci, banii au fost introduși într-o Ordonanță de Urgență semnată de mai multe ministere, mai puțin de cel al Justiției și de Sănătate, chiar ministerul care deține Unifarm”, a explicat mecanismului un om din Ministerul Sănătății.
Astfel, Adrian Ionel a primit miliardul care va fi folosit pentru achiziții supraevaluate ori nefolosite, potrivit Curții de Conturi și procurorilor DNA, care au deschis mai multe dosare pe numele șefului Unifarm și l-au trimis în judecată pentru luare de mită.
O OUG care invocă IMM-urile dă 1 miliard către o întreprindere a statului
„Ordonanța de Urgență nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare” a fost semnată de premierul Ludovic Orban și contrasemnată de 3 miniștri:
- Florin Cîțu (finanțe)
- Virgil Popescu (economie)
- Ion Ștefan (dezvoltare)
Ordonanța a fost motivată, încă din startul ei, de faptul că România se găsea într-o „urgență severă de sănătate publică pentru cetățeni și entitățile economice”.
Inițiatorii motivează că „întreprinderile de toate tipurile se pot confrunta cu o lipsă severă de lichiditate”. În argumentația OUG se insistă pe IMM-uri.
În considerarea acestei situații extraordinare, se impune o acțiune decisivă cu un impact ridicat pentru asigurarea lichidității IMM-urilor pe perioada în care se manifestă efectele COVID-19 și sunt imperios necesare măsuri care să protejeze afacerile și sistemul economic.OUG nr. 29/2020 :
Dar cea mai mare sumă din OUG vine la Unifarm, singura companie nominalizată în OUG.
Ce prevede pentru Unifarm
La articolul IV erau enumerate 10 puncte despre împrumutul de 1,150 miliarde de lei.
„Ministerul Finanțelor Publice poate acorda, la solicitarea Companiei Naționale UNIFARM - S.A., un împrumut, din venituri rezultate din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1.150.000 mii lei, pe o perioadă de 6 luni de la momentul acordării acestuia, respectiv data creditării contului prevăzut la alin. (5)” - extras din OUG 29/18 martie 2020
Ce prevedea ordonanța:
- Miliardul urma să fie utilizat pentru rambursarea primei tranșe din împrumutul acordat de Eximbank (575.000.000 de lei), iar din diferență urmau să fie achiziționate „de urgență” materiale și echipamente
- Convenția dintre Unifarm și Ministerul Finanțelor urma să fie făcută în 3 zile lucrătoare, iar în încă trei zile lucrătoare să fie virați toți banii
- Dobânda: fixă pe toată durata de derulare a împrumutului, respectiv ROBOR la 3 luni, plus o marjă de 1,6% pe an; dobândă de întârziere în caz de neplată până la termen
Pe 24 martie 2020 se semnează convenția de împrumut nr. 60181 (Ministerul Finanțelor Publice) / nr. 6408 (Unifarm).
Cei doi semnatari sunt Laurențiu Andrei (director general adjunct al Direcției Generale de Trezorerie și Datorie Publică) și Adrian Ionel din partea Unifarm.
Ce prevede convenția de împrumut
Înțelegerea are doar două pagini și conține, practic, majoritatea informațiilor prezente în OUG 29/18 martie 2020.
Data scadenței împrumutului este programată pentru 25 septembrie 2020.
Se specifică în plus cum se vor calcula penalizările: aplicarea ratei fixe la suma obligațiilor de plată restante: împrumut și dobândă, înmulțită cu numărul de zile calendaristice de întârziere.
Pe o altă filă, anexă, este calculată și dobânda împrumutului, care ajunge la 28 de milioane de lei, aproape 5,6 milioane de euro.
Când, la cererea Parlamentului, Curtea de Conturi controlează contractele din pandemie, se opresc și la Unifarm.
Auditorii observă că împrumutul n-a trecut prin CA și AGA Unifarm
Pe 2 iulie 2020, în cadrul documentului denumit „Controlul modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgență la CN Unifarm SA”, întocmit de doi auditori externi se arată că membrii AGA și nici ai Consiliului de Administrație nu au validat împrumutul.
Contractarea creditului de la Eximbank a fost aprobată de membrii Consiliului de Administrație (CA) și AGA, dar solicitarea de către CN Unifarm a împrumutului în valoare de 1.150.000.000 de lei care a fost acordat de M.F.P. nu a fost supusă aprobării membrilor CA și AGA. Concluziile Curții de Conturi:
„Unii membri ai CA și AGA de la Unifarm au aflat de împrumut doar din Ordonanța de Urgență, fiindcă Adrian Ionel nu le-a comunicat asta”, au explicat surse din MS, proprietarul Unifarm, pentru ziar.
„Abatere” de 1,4 miliarde de lei
Rezultatul a fost că Unifarm a mai făcut achiziții de până la 1,4 miliarde de lei fără a avea o bază legală, conform aceluiași raport de audit.
„Valoarea estimată a abaterii constatate este în sumă de 1.463.073.123 de lei și reprezintă angajamente și plăți pentru achiziții de produse specifice combaterii pandemiei de coronavirus efectuate în perioada 15.03-15.05.2020 fără a avea sume aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli, fără aprobarea Consiliului de Administrație și/sau AGA”.
Dacă inexistența prinderii în buget se explică prin faptul că acesta a fost conceput înainte de pandemie, și poate că nu au avut timp să-l actualizeze, în privința aprobării conducerii Unifarm, auditorii insistă pe ideea de nereguli.
Curtea de Conturi: ce legi s-au încălcat
În decizia 20 din 3 august 2020, semnată de directoarea Mirela Ionescu, tot Curtea de Conturi întărește documentul constatator al auditorilor externi referitor la situația de la Unifarm.
Chiar primul punct se referă la achiziții de 1,6 miliarde de lei (328 de milioane de euro) făcute „fără a avea aprobarea Consiliului de Administrație după caz”.
Au fost încălcate, astfel, 6 articole din OG 26/2013, un articol din Legea nr. 500/2002, o anexă din capitolul II al OMFP nr. 2818/2020.
A rămas marfă de sute de milioane
Banii astfel aprobați nu doar că au ajuns în achiziții din care unele sunt vizate de procurori, însă grosul s-a dus pe achiziții care se aflau, la nivelul lunii martie, încă în stocul Unifarm.
Astfel, pe 30 martie 2021, Unifarm mai avea marfă de 636 de milioane de lei. Practic, mai mult de jumătate din materialele sanitare cumpărate erau încă în depozitele firmei, gata să expire.
Printre ele:
- 16 milioane de bucăți de măști FFP2;
- 9,72 milioane de măști cu 3 pliuri;
- 167.000 de flacoane dezinfectanți;
- 769.000 de ochelari;
- 42 de izolete;
- 496.000 de mănuși.
Libertatea le-a trimis premierului Florin Cîțu și fostului premier Ludovic Orban o întrebare referitoare la faptul că miniștrii Sănătății, minister proprietar al companiei, și ministrul Justiției nu au semnat OUG 29. Până la închiderea acestei ediții nu am primit niciun răspuns.
RECTIFICARE: Într-o versiune anterioară a acestui text am scris că ”Ministerul Justiției nu a avizat OUG”, ceea ce este incorect. Ministrul Predoiu nu a semnat, într-adevăr, dar, cu mare probabilitate, susțin surse din MJ, OUG a fost avizat de către oamenii din aparatul Ministerului Justiției. În schimb, nimeni din Ministerul Sănătății, proprietara Unifarm, nici ministrul de atunci, Victor Costache, nici altcineva, n-a vrut să semneze hârtia de 1,1 miliarde de lei pregătită de șeful Unifarm.
