Pâinea în țest, deliciul cu o aromă inedită. O gospodină din Olt vrea s-o transforme în produs tradițional
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pâinea în țest a făcut-o celebră pe o gospodină din județul Olt, care din câteva ingrediente simple realizează produsul cu un gust cu totul special. Floarea Vasile sau Mama Floarea, cum o știe toată lumea din comuna Scărișoara, spune că savoarea pâinii este dată de coacerea în țest, un cuptor mobil din lut. Pensionara nu vrea să renunțe nici în ruptul capului la vatra în care coace de aproape șase decenii pâinea aromată, pe care vrea s-o ateste ca produs tradițional.
Floarea Vasile are 67 de ani și, de când se știe, a frământat pâine, pe care o coace în țest. Femeia din comuna Scărișoara spune că avea opt ani când a învățat să frământe aluatul și să facă pâine, scrie Gazeta Nouă.
„Mama se ducea la Colectiv, mă lăsa acasă cu sora mea, şi frământam pâine şi o coceam până seara. Când venea acasă, găsea pâinea coaptă”, a povestit Floarea Vasile, pentru sursa citată.
Gospodina din Olt se mândrește că pâinea ei nu are nici aditivi și nici afânători. De aproape 60 de ani, foosește o rețetă simplă: făină de grâu, drojdie, puţină sare, toate amestecate cu apă călduţă.
„Înainte făceam nişte turtiţe din făină amestecate cu mălai şi adăugam spumă din vin. Le uscam la umbră. Acum în locul turtiţelor punem drojdie. În pâine pun acum doar făină, sare, drojdie şi apă călduţă. Şi le frământ”, a explicat Floarea Vasile.
Pâinea în țest, apreciată la târgurile cu produse tradiționale
Copiii ei au vrut să modernizeze gospodăria, însă Mama Floarea n-a vrut deloc să renunțe la vatră.
„Copiii au făcut acasă bucătăria cu gresie şi cu faianţă, dar eu mi-am păstrat vatra şi cu corlata unde fac în continuare pâine”, a spus olteanca.
Femeia spune că pâinea pe care a frământat-o cu propriile mâini a fost apreciată și de specialiști din Ministerul Agriculturii.
„Copiii lucrau la sere, la Işalniţa, le dădeam pâine ca să ducă la colegi, să facă o masă. Directorul de acolo a fost foarte încântat de această pâine. Prin 2010, aceştia s-au dus cu produse olteneşti într-un târg, la Bucureşti, la Agronomie. Eu am făcut pâine la ţest şi m-am gândit să le dau la ei. Pâine a ajuns la Daniela Popa din Ministerul Agriculturii, care a fost cucerită de gustul autentic şi ne-a invitat cu ţest cu tot la Bucureşti”, a adăugat Floarea Vasile.
Gospodina spune că, din comoditate, mulți olteni au renunțat să mai facă pâine în țest. Așa că se face că țestul a fost înlocuit de cuptoare moderne, sacrificând astfel aroma cu totul specială.
Mama Floarea e convinsă să ducă tradiția mai departe, de aceea face în continuare țeste în gospodăria sa. Olteanca spune că realizarea țestului nu este complicată.
„Argila se udă de seara, se calcă cu picioarele de nouă ori, se adaugă pleavă, se calcă, se taie cu sapa, se fac muşuroaie, apoi se modelează şi se spoieşte. Îl acoperim apoi cu lipan. Se lasă mai bine de o lună şi jumătate la uscat, la umbră. Prima pâine coptă în ţest se aruncă la câini”, a explicat femeia despre cum se face țestul.
sursă foto: Gazeta Nouă
Citește și HOROSCOP URANIA. Care sunt zodiile favorizate în săptămâna 26 august - 1 septembrie
