România, „cu poveri mari ale datoriilor”, găsește moduri „creative” de a împrumuta bani de la cetățeni, scrie Bloomberg
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se numără printre țările care încearcă să atragă mai mulți bani de la populație pentru finanțarea datoriei publice, iar metoda sa „sânge contra obligațiuni” este prezentată de Bloomberg drept una dintre cele mai neobișnuite campanii de finanțare. Donatorii de sânge primesc acces la emisiuni de titluri de stat cu dobânzi preferențiale, de peste 7%, iar programul a atras aproximativ 2,8 miliarde de lei de la începutul anului 2025, potrivit publicației americane.
Cuprins:
„Sânge contra obligațiuni”: cum funcționează programul din România
Într-un moment în care guvernele din întreaga lume se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriei și cu nevoi mari de finanțare, România încearcă să transforme economiile populației într-o sursă suplimentară de bani pentru buget.
Bloomberg descrie într-o analiză strategia prin care mai multe state încearcă să-i convingă pe cetățenii obișnuiți să cumpere obligațiuni guvernamentale.
„Confruntate cu poveri mari ale datoriilor, guvernele din întreaga lume găsesc modalități creative de a împrumuta bani.”, scriu jurnaliștii Bloomberg.
România se remarcă printr-o combinație neobișnuită: donarea de sânge este legată de accesul la titluri de stat cu randamente mai mari.
Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, este unul dintre românii care participă la program.
De câteva ori pe an, el donează sânge, apoi folosește certificatul de donator pentru a putea cumpăra obligațiuni guvernamentale în condiții preferențiale.
Titlurile destinate donatorilor de sânge au oferit dobânzi de peste 7%, cu aproximativ un punct procentual peste rata disponibilă pentru majoritatea investitorilor individuali.
„S-ar putea să pierdeți jumătate de zi pentru donația propriu-zisă”, a spus Nedelea, „dar, evident, merită.”
Programul nu este complet nou. Ministerul Finanțelor a inclus tranșe dedicate donatorilor de sânge în programul FIDELIS încă din 2023. În acel an, aceste tranșe au atras aproximativ 641 de milioane de lei.
România a atras aproximativ 2,8 miliarde de lei
Potrivit analizei Bloomberg, programul pentru investitorii individuali, inclusiv componenta destinată donatorilor de sânge, a atras aproximativ 2,8 miliarde de lei de la începutul anului 2025.
Publicația notează că, în România, finanțarea de la investitorii individuali ajunge să acopere aproape o cincime din necesarul total de împrumuturi al guvernului.
Strategia este importantă într-un context în care statul are nevoie de volume mari de finanțare.
Ministerul Finanțelor urmărește de mai mulți ani diversificarea bazei de investitori și menținerea programelor de titluri de stat destinate populației, inclusiv TEZAUR și FIDELIS.
„Fiecare contribuție ajută”
Fenomenul nu este însă specific României. Mai multe guverne încearcă să atragă economiile gospodăriilor prin emisiuni de obligațiuni destinate persoanelor fizice.
Motivul este simplu: datoria publică a crescut în numeroase economii, iar guvernele caută surse suplimentare de finanțare.
„Fiecare contribuție ajută”, a declarat Moritz Kraemer, economist-șef la Landesbank Baden-Wuerttemberg și fost director de rating la S&P Global.
„Guvernele încearcă să elimine orice credit pe care îl pot obține.”, spune expertul.
Pentru state, investitorii individuali pot avea și un alt avantaj. Spre deosebire de unele fonduri sau instituții financiare care pot reacționa rapid în perioade de turbulență, persoanele fizice tind să cumpere obligațiuni pentru a le păstra până la maturitate.
Japonia atrage sume record de la populație
România nu este singura țară care încearcă să transforme economisirea populației în finanțare pentru stat.
În Japonia, vânzările de obligațiuni către investitorii individuali au atins niveluri record, pe fondul randamentelor mai mari disponibile după ani de dobânzi foarte scăzute.
Potrivit datelor citate, între aprilie și septembrie au fost vândute către investitorii individuali obligațiuni guvernamentale japoneze în valoare de 5,14 trilioane de yeni, echivalentul a aproximativ 33 de miliarde de dolari.
Valoarea a fost cu 84% mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Japonia încearcă de zeci de ani să atragă gospodăriile către piața obligațiunilor și folosește inclusiv campanii de marketing și personaje de desene animate pentru a face investițiile mai accesibile publicului.
Gospodăriile dețin o parte tot mai mare din datoria publică
Datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată schimbarea comportamentului investitorilor individuali.
Gospodăriile dețineau 11% din datoria publică în 2024 în țările monitorizate de OCDE, mai mult decât dublu față de ponderea din 2021.
Șase țări au emis noi titluri destinate investitorilor individuali în anul până în octombrie 2025, iar alte șase intenționau să facă același lucru.
Pentru guverne, avantajul este accesul la o bază mai largă de finanțare. Pentru populație, dobânzile mai mari fac titlurile de stat mai atractive într-un moment în care economisitorii caută randamente.
Strategia are însă și critici. Guvernele trebuie să ofere uneori dobânzi mai mari sau avantaje fiscale pentru a convinge populația să cumpere obligațiuni. Acest lucru poate crește costul finanțării statului.
„Nu mi se pare că merită. Nu mai este o sursă ieftină de datorii”, a spus Sunil Krishnan, șeful diviziei multi-active de la Aviva Investors.
Există și un alt risc: dacă populația transferă sume importante din depozitele bancare către titluri de stat, băncile pot pierde o parte din baza de depozite.
Efectul asupra stabilității financiare depinde însă de amploarea acestor transferuri și de structura sistemului bancar.
Scopul nu este îmbogățirea donatorilor
Pentru autoritățile române, programul are o componentă care depășește finanțarea datoriei publice.
Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, susține că avantajele sociale ale programului justifică plata unei dobânzi suplimentare.
Programul a început în 2023, în cadrul unei campanii asociate unui post de radio rock, iar Nanu a explicat că mecanismul beneficiază și de promovare gratuită în mass-media.
„Scopul nostru nu este să-i îmbogățim pe unii oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a spus Nanu pentru Bloomberg.
Astfel, statul încearcă să rezolve simultan două probleme: să atragă sânge pentru sistemul medical și să obțină finanțare de la investitori individuali.
Laviniu Beze, președintele unei asociații românești a comercianților cu amănuntul, se numără printre investitorii care profită de dobânda preferențială.
El donează sânge de aproximativ patru ori pe an și cumpără ulterior obligațiuni. Aceste titluri reprezintă acum aproximativ 40% din portofoliul său.
„Am tradingul în sânge. Ca investitor, chiar dacă primești un punct procentual în plus, bineînțeles că trebuie să-l folosești.”, a spus Beze.
