Patru etaje mai presus de lege. Cum se încearcă ridicarea a două blocuri de 9 etaje la doi pași de Aeroportul Băneasa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un fost președinte de SIF cu o condamnare de trei ani la activ, Dragoș Bîlteanu, s-a asociat cu un fost acționar de la Dinamo, Vladimir Cohn, pentru construirea unui ansamblu rezidențial peste drum de Băneasa Shopping City. În total, 265 de apartamente, scoase deja la vânzare. 90 dintre acestea se află în două blocuri care depășesc cu 4 etaje regimul de înălțime impus în zonă. Miza: un profit de peste două milioane de euro, proiect pe care Primăria Sectorului 1 l-a aprobat în februarie 2020.
Cuprins:
Aeroportul internațional Băneasa - Aurel Vlaicu va fi redeschis în curând, după nouă ani în care a fost reabilitat, au comunicat în mod repetat autoritățile.
Aeroportul se află în nordul Bucureștiului, o zonă vânată de dezvoltatorii imobiliari. În ultimii 10 ani, clădirile s-au întins până aproape de capătul pistei, iar dezvoltatorii au deja pregătită construirea a mii de apartamente.
Aflându-se în zona de protecție a aeroportului, clădirile trebuie să respecte un anumit regim de înălțime, avizat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Atenție, trec avioane!
Strada Ștefan Holban se află la mai puțin de un kilometru de capătul pistei.
Orice dezvoltator care vrea să construiască aici are nevoie de avizul AACR, care face o evaluare de specialitate în funcție de poziționarea față de aeroport și comunică înălțimea maximă permisă pentru construcția propusă.
<strong>În zonă au fost demarate mai multe proiecte imobiliare. În cel puțin două cazuri de pe strada amintită, avizul Autorității Aeronautice este pentru clădiri de maximum 5 etaje. </strong>
De exemplu, Embassy Residence, un proiect aflat în derulare, a primit aviz pentru o construcție de maximum 19,74 de metri, în baza unui studiu de obstacolare în sistem WGS 84, executat de o firmă specializată omologată și agreată de Autoritatea Aeronautică.
Macaraua cu care se lucrează poate fi ridicată până la maximum 23 de metri.
Aceleași norme de înălțime au fost aprobate și pentru un proiect imobiliar ce urmează să fie realizat pe aceeași stradă de fostul internațional Ilie Dumitrescu.
4 etaje în plus
Și totuși, cineva construiește aici două blocuri de câte 9 etaje, în ciuda legislației în vigoare. Este vorba despre firma H4L Băneasa, controlată de oamenii de afaceri Vladimir Cohn și Dragoș Bîlteanu.
Prima fază a proiectului „H4L Holban” cuprinde cele două blocuri de 9 etaje, grupate pe str. Ștefan Holban, nr. 38 B, care vor avea în total 90 de apartamente. Etapa a doua cuprinde 175 de apartamente, grupate în trei blocuri de câte 5 etaje, aflate peste drum de primele.
Blocurile de 9 etaje din prima fază urmează să fie construite pe o suprafață de teren de 2.700 mp. În jur sunt două proiecte imobiliare de câte 5 etaje.
Miza: două milioane de euro
Dacă ne raportăm la înălțimea permisă în zonă, vedem că proiectul H4L câștigă opt etaje în plus, adică mai mult de un bloc și jumătate. Potrivit unor surse imobiliare, profitul pentru cele aproximativ 40 de apartamente în plus depășește două milioane de euro.
Zona Holban este supusă unui regim special și din punctul de vedere al comunicațiilor speciale. Potrivit STS, la adresa la care se dezvoltă proiectul „Home 4 Life” înălțimea maximă permisă este de 23 de metri, „pentru a nu fi afectată disponibilitatea serviciilor de comunicații” asigurate de instituție. Restricția se referă la „obiectivele de investiții, macarale sau alte structuri metalice utilizate la edificare”.
<strong>Cele două blocuri de 9 etaje din ansamblul rezidențial H4L vor avea o înălțime de circa 30 de metri, potrivit lui Ionuț Bîlteanu, responsabilul de proiect. Ionuț Bîlteanu este rudă cu Dragoș Bîlteanu. </strong>
Cum se fentează legea
O firmă controlată de Vladimir Cohn, Imob Invest, a avut inițial un certificat de urbanism pe amplasamentul respectiv tot pentru blocuri de 5 etaje. Pe acel certificat de urbanism obținut în noiembrie 2018, firma a primit, în martie 2019, aviz de securitate la incendiu și aviz de protecție civilă.
Câteva luni mai târziu, totul s-a schimbat. În iulie 2019, terenul a fost intabulat de H4L Băneasa - controlată de Cohn și Bîlteanu.
<strong>În august, societatea a depus o cerere la Primăria Sector 1, iar în februarie 2020 a primit o autorizație de construire pentru două blocuri de câte 9 etaje. </strong>
Funcționarii primăriei au explicat pentru Libertatea cum s-au transformat peste noapte clădirile de 5 etaje în blocuri de câte 9 etaje.
Ei susțin că pe terenul respectiv o altă firmă, Intermontaj SRL, obținuse în 2011 o autorizație de construire pentru 9 etaje, care fusese prelungită până în 2013. La vremea respectivă, înălțimea maximă permisă era de 35 de metri. Firma s-ar fi apucat de lucrări în februarie 2013, cu puțin timp înainte ca prelungirea autorizației să expire.
Potrivit Primăriei Sectorul 1, zece ani mai târziu, firma H4L nu ar face decât să continue lucrările abandonate de Intermontaj. Chiar dacă legislația privind normele de securitate aeronautică s-a schimbat între timp, proiectul continuă pe legislația veche, pentru că așa a fost început.
„Deoarece caracteristicile nu se schimbă față de situația inițială, primarul sectorului 1 a emis autorizația de construire (...) în vederea finalizării lucrărilor pentru ansamblu de locuințe 2Sg+P+7E+E 8-9 retrase, începute prin autorizația de construire din 2011, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism și fără obținerea de noi avize/acorduri”, se arată în răspunsul primăriei.
Construcție începută, adică un șanț de un metru adâncime
Ce înseamnă începerea efectivă a lucrărilor de construire? Fostul proprietar al terenului, firma Intermontaj, a anunțat începerea lucrărilor în 2013 (pe 19 februarie la ISC și pe 28 februarie la Primăria Sector 1).
H4L a anunțat reluarea lucrărilor pe 6 iulie 2020 la primărie și pe 7 aprilie 2021 la inspectoratul în construcții. Conform lui Ionuț Bîlteanu, lucrările începute anul acesta sunt la stadiul de „săpătură subsol și sprijiniri”.
Vecinii susțin însă că abia anul acesta terenul a fost înconjurat cu un gard și au fost începute excavările. Nici imaginile de la fața locului încărcate de Google Maps și Google Earth nu arată construcții incipiente la adresa cu pricina.
Potrivit Poliției Locale, care, la solicitarea Libertatea, a verificat, la finalul lunii iulie, stadiul construcției, lucrările executate până acum se referă la săparea unui „șanț lung de 30 de metri, lat de un metru și adânc de aproape un metru”.
Specialiștii consultați de Libertatea spun că, de regulă, dezvoltatorii care amână începerea unui proiect imobiliar anunță doar scriptic începerea lucrărilor, pentru a nu expira autorizațiile de construire. După aceea, pot cere o autorizație de „continuare de lucrări”.
O autorizație eternă
Intermontaj s-a folosit de prevederea legală care spune că autorizația poate fi prelungită o singură dată, cu 12 luni, dacă lucrările nu încep în perioada de valabilitate a acesteia.
Așadar, a obținut autorizația în 2011, nu a început lucrările, iar în 2012 a cerut prelungirea ei cu un an, până în 2013. Cu puțin timp înainte să expire și această prelungire, a anunțat începerea lucrărilor, pentru a obține apoi autorizații de „continuare de lucrări” până la finalizarea proiectului.
Pentru autorizația luată în urmă cu 10 ani, societatea Intermontaj a obținut un aviz de la Autoritatea Aeronautică prin care înălțimea maximă permisă era de 35 de metri (construcție și macara).
Autoritatea Aeronautică spune altceva
Avizul obținut în iulie 2010 avea însă o valabilitate de maximum 12 luni, potrivit unui răspuns primit din partea Autorității Aeronautice, și trebuia reînnoit dacă firma nu se apuca de lucrări în termen de 1 an.
Conform Primăriei Sector 1 și Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), începerea lucrărilor a fost anunțată abia în februarie 2013, adică după doi ani și șapte luni de la obținerea avizului. Mai mult decât atât, în ianuarie 2012, când Intermontaj a cerut prelungirea autorizației până în 2013, avizul Autorității Aeronautice era deja expirat.
Același aviz a fost invocat zece ani mai târziu și pentru eliberarea autorizației de construire către H4L Băneasa.
<strong>Între timp legislația se schimbase, în sensul că regimul de înălțime fusese redus, nu se mai puteau construi 9 etaje.</strong>
Libertatea a solicitat Primăriei Sectorului 1 să ni se precizeze explicit dacă autorizația din 2020 este pentru „continuare de lucrări” și care era „stadiul fizic” al lucrărilor la acea dată, dacă s-a realizat un raport de expertiză, un proces-verbal de întrerupere a lucrărilor și un proces-verbal de evaluare după conservare și reînceperea lucrărilor, fără de care nu putea fi emisă noua autorizație de construcție.
Urbaniștii primăriei nu au răspuns în termenul legal de 30 de zile de la data solicitării.
Ce spun dezvoltatorii
Ionuț Bîlteanu susține că autorizația veche ar fi fost cumpărată de H4L de la firma Imob Invest, în același timp cu terenul. „Este trecută în contract”, a afirmat acesta, care a subliniat că cele două blocuri sunt construite „în baza unei autorizații emise legal de Primăria Sectorului 1”.
Vladimir Cohn a refuzat să stea de vorbă cu reporterii Libertatea pe această temă. El a transmis doar că blocurile de 9 etaje sunt construite „conform legislației”, iar răspunsurile instituțiilor competente, care arată limitele de înălțime, sunt doar „regula de funcționare”, nefiind „subiect de discuție” în cazul de față.
Problema instalării macaralei
Chiar și cu autorizația de construcție în buzunar, H4L este obligat să ceară avize din partea Autorității Aeronautice și STS pentru instalarea unei macarale, indispensabilă pentru ridicarea blocurilor.
<strong>Cum în zonă macaraua nu poate depăși înălțimea de 23 de metri, construcția unor blocuri de 30 de metri este practic imposibilă.</strong>
Cele două instituții au precizat pentru Libertatea că, până la această dată, nu au fost primite solicitări pentru instalarea unei macarale la amplasamentul din strada Holban, nr. 38 B.
Între timp, unul dintre vecini, Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, a cerut în instanță anularea autorizației de construcție emisă de Primăria Sectorului 1.
Cine sunt Bîlteanu și Cohn
Dragoș Bîlteanu a fost președinte al SIF Banat-Crișana, plecând după ce a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea cu rea-credință a unui credit și manipularea pieței de capital. Potrivit presei, prejudiciul ar fi de peste 20 de milioane de euro. Cu afaceri în mai multe domenii, inclusiv imobiliare și piața de capital, Bîlteanu are o avere estimată la circa 90 de milioane de euro.
Vladimir Cohn, 77 de ani, este cunoscut mai ales ca fost acționar al echipei de fotbal Dinamo București. În 2020, el a vândut fabricile Ecopaper Zărnești și Ecopaper Ghimbav pentru 200 de milioane de euro unui grup britanic. Averea lui Cohn este estimată la 65 de milioane de euro.
