Pensionarii speciali de la SRI, Interne și Armată cu locuri bine remunerate și la universitățile de stat. Alexandru Călin Bădărău, 19 salarii de la stat și privat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noul programul de guvernare are în vedere în principal reducerea cheltuielilor. O posibilă sursă de salvare a banilor de la buget a Guvernului Bolojan este interzicerea comasării pensiei cu salariul de la stat. Adică, un pensionar să nu aibă posibilitatea să se angajeze pe un post plătit din bani publici.
Cuprins:
Ce spune Codul muncii
Această idee, de eliminare a cumulului pensie-salariu, poate încuraja și rotația generațională în câmpul muncii, pe lângă reducerea presiunii asupra bugetului public. Ideea a mai fost vehiculată și de alte guvernări, dar s-au găsit tot timpul portițe legislative sau s-a opus Curtea Constituțională.
În Codul muncii există de mulți ani o regulă, ignorată sistematic, dar interpretabilă, și anume că pensionarea înseamnă încetarea de drept a raportului de muncă.
Cert este că sunt mulți pensionari, chiar dintre cei cu pensii mari, care continuă să ocupe funcții la stat.
Răsfoind declarații de avere, putem constata că un loc ideal în care să se aciueze pensionarii de lux sunt universitățile de stat. Libertatea vă prezintă șapte cazuri de persoane care beneficiază de pensie de la SRI, MAI sau MApN și care nu se dau clintiți din funcții plătite din bani publici.
Alexandru Călin Bădărău, director în 19 locuri în același timp
Alexandru Călin Bădărău este un caz special, pentru că s-a pensionat din SRI, dar s-a angajat și la stat, și la privat.
În prezent, Bădărău este director general administrativ adjunct în departamentul economic al Universității București. El a ocupat această funcție acum trei ani, după ce a participat la un concurs public. Dintre cei patru candidați înscriși, Bădărău a fost desemnat câștigător de către comisia de concurs.
La această decizie, foarte mult a atârnat „experiența similară consistentă la o altă instituție de învățământ superior, dar și o experiență de auditor intern”. Și așa este, pentru că Bădărău a fost director adjunct la UM 0418, structură a Serviciului Român de Informații, adică Academia Națională de Informații Mihai Viteazul.
Alexandru Călin Bădărău mai este și membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați București și al Camerei Consultanților Fiscali.
Pe lângă Universitatea București, profesionalismul lui Bădărău este recunoscut de 18 firme private al căror director economic este și de Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, unde este „membru comisie concurs”. De la toate acestea încasează sume modice, dar, adunate, însumează peste 35.000 de lei.
Unele dintre aceste firme sunt legate de avocați sau executori, altele de persoane care au activat pe la instituții de stat legate de aviația civilă și acum se ocupă de transportul aerian, de evaluatori, de medici, de persoane care se ocupă cu imobiliare sau de recuperarea creanțelor etc.
Dintre acestea, relevantă pare a fi Atheneum Group SRL pentru că a câștigat o grămadă de contracte publice cu SRI, prin UM 0296 (Direcţia de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Serviciului Român de Informaţii) și unitatea specializată a Serviciului, Institutul pentru Tehnologii Avansate.
Doar în acest an a avut, cu falangele SRI, aproape 30 de contracte, ce e drept cu sume deloc spectaculoase, pentru a le furniza software, conectică, hardware și alte chestii legate de computere și comunicații. Atheneum Group s-a bucurat și de contracte mai consistente cum ar fi cel din 2022 când a vândut SRI-ului 33 de scanere A3 în valoare de peste o sută mii lei. În 2023, Atheneum Group a avut un profit de 116.000 de lei.
Și Property Valuation Management SRL pare interesantă pentru că a avut mai multe contracte cu Regia Autonomă Monetăria Statului și Consiliul Superior al Magistraturii pentru „servicii de consultanță în domeniul evaluării”.
De la Universitatea București, Alexandru Călin Bădărău a câștigat într-un an 187.345 de lei, iar la aceștia se mai adaugă pensia de la SRI, în valoare de 157.992 de lei.
În ianuarie 2022, Alexandru Călin Bădărău și-a fondat propria firmă. Denumită Smart M.S.R. SRL, aceasta se ocupă cu „activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”, iar în anul înființării a avut un profit de 140.472 de lei, ca în 2023 să se mulțumească cu doar 4.308 lei.
Bădărău nu pare a fi un om foarte în vârstă, pentru că, potrivit declarațiilor de avere, unul dintre cei doi copii ai săi încă primește alocație de la stat. Iar celălalt copil a încetat să o mai primească din anul 2022.
Veniturile familiei sunt rotunjite și de soția lui Alexandru Călin Bădărău, care este contabil tot la SRI, și anume la renumita structură logistică UM 0461 (care gestionează și Hotelul Crișana din Olimp, cunoscut ca hotelul SRI) și de la care încasează anual suma de 89.219 lei, plus 13.200 de lei de la CAR UM 0461.
Conform unor surse Libertatea, când Bădărău a preluat în funcția de director general, Cristian Preda, politolog și decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București, a protestat. El l-a criticat și pe rectorul Universității Marian Preda că a acceptat să angajeze un pensionar SRI. Șefii instituției au considerat că aceste nemulțumiri sunt de fapt legate de candidatura lui Cristian Preda la funcția de rector, post pe care politologul l-a vizat în anul 2023.
Până la urmă, Marian Preda a fost reales rector al Universității București, iar Alexandru Călin Bădărău, pensionarul SRI, a fost mutat pe postul de director general administrativ adjunct, funcția de director general fiind și acum vacantă.
Poziția lui Bădărău este foarte importantă în cadrul Universității, pentru că pe la el practic trec toți banii și bugetele Universității. De altfel implicarea lui Bădărău se vede și prin faptul că face parte dintre reprezentanții Universității în licitațiile publice.
Dragoș Victor Glontescu, de la SRI la ASE
Dragoș Victor Glontescu a fost ofițer SRI și acum se bucură de o pensie anuală de 86.580 de lei. După pensionare, ca și Alexandru Călin Bădărău, s-a orientat către un post la stat. De trei ani, Glontescu este tot director general adjunct administrativ, dar la Academia de Studii Economice București. Pentru prestațiile sale, Glontescu încasează anual de la ASE suma de 146.424 de lei.
Înainte să ajungă director, în 2021, Glontescu era șeful biroului Corpului de Control al ASE.
Pensionari MAI deveniți universitari
La Academia de Științe Agricole și Silvice am dat peste Fănel Botea care este inspector-șef, funcție remunerată cu suma de 89.339 de lei. Fănel Botea mai are o pensie de 34.692 de lei de la MAI și una de 74.756 de lei de la Casa de Pensii Sector 2. Înainte să ajungă la Academia de Științe Agricole, Botea a mai lucrat și pe la Corpul de Control al Ministerului Agriculturii.
Un alt pensionar MAI am întâlnit la Universitatea din București. Aici, Ionel Moraru este șef serviciu pază și protecție pentru care primește suma de 63.586 de lei. O nimica toată pe lângă pensia MAI de 136.086 de lei.
Steluța Pătru este director general administrativ adjunct și membru în Consiliul de Administrație la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, funcție pentru care primește suma de 140.270 de lei. Doamna Pătru a lucrat și ea în MAI, de unde a ieșit cu o pensie de 80.000 de lei.
Pensionari MApN care „luptă” pe toate fronturile
Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu îl are ca director general administrativ pe Ion Constantin Rădulescu, pensionar MApN. Pe lângă pensia, care nu este de lux, de 53.000 de lei, domnul Rădulescu mai primește de la Universitate 96.000 de lei, de la asociația de locatari al cărui președinte este suma de 2.400 de lei, iar de la firma Insoft Development & Consulting SRL (în care asociat este și fostul consilier la Cancelaria Primului Ministru din 2021, Cosmin Vasile Zah), unde este director departament, suma de 11.900 de lei.
Rădulescu mai este asociat, împreună cu soția, în Axi Nergia SRL la care este angajat pentru 2.600 de lei. Din 2017, în fiecare an, Axi Nergia a câștigat câte un contract în valoare de 14.400 de lei cu Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Teleorman pentru „servicii de consultanță în domeniul securității”.
Rădulescu mai beneficiază și de o pensie privată de 3.500 de lei.
Și Universitatea Națională de Apărare Carol I are cel puțin un pensionar MApN și anume Ion Roceanu, director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat. Pe lângă pensia militară de 126.588 de lei, Roceanu primește pentru activități didactice de la Universitatea Națională de Apărare Carol I sumele de 165.456 de lei și 54.982 de lei, de la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu suma de 13.780 de lei, iar de la Academia Națională de Informații - suma de 900 de lei.
Pentru activități CNATDCU, Roceanu mai primește de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării suma de 2.850 de lei, de la ARACIS (pentru evaluare programe) - 7.564 de lei, iar de la BVB, dividende de 15.376 de lei.
Și soția sa, Maria Roceanu are o pensie militară de 117.672 de lei, iar pentru funcția de consilier la Administrația Prezidențială a primit 78.000 de lei.
Moravurinoi 01.07.2025, 10:38
Mai asteptam si alte exemple din Liga de "super muncitori" patriei cu super venituri. Liga legendelor vii a salariilor. Parca ne uitam la un sf de proasta calitate, cam asta e realitatea sociala
IulianH6 01.07.2025, 13:31
Aceste informatii ne arată încă odată cât de CORUPT este sistemul și cât de PERFID este statul.
Toni2 30.07.2025, 07:24
Cum e posibil că pensionari speciali cu pensii enorme sa fie angajați la stat în posturi călduțe cu salarii enorme, motiv pentru că toate pensiile speciale sa fie eliminate nu reduse cum se propune din nou, și pensionarea pentru toți la 65 de ani fara nici o excepție.