Pentru fiecare leu plătit statului român, OMV a câștigat 3,5 lei profit net, în ultimii 20 de ani, după privatizarea Petrom

Redevențele plătite statului, un sfert din profit

În ultimii 20 de ani, pentru fiecare leu plătit ca redevență, OMV Petrom a realizat un profit net de 3,5 lei. Această informație provine din analiza datelor financiare.

Între 2004 și 2024, OMV Petrom a contribuit la bugetul de stat cu 15,5 miliarde de lei sub formă de redevențe. În aceeași perioadă, profitul net cumulat al companiei a atins 55,4 miliarde de lei.

Calculul redevențelor se face conform Legii petrolului, ca procente din valoarea producției. Procentele variază între 3,5% și 13,5% pentru petrol și între 3,5% și 13% pentru gazele naturale, în funcție de dimensiunea zăcământului.

Nivelul redevențelor a fost adesea criticat ca fiind prea scăzut în raport cu valoarea resurselor. OMV Petrom argumentează că „zăcămintele mature pe care le administrează necesită investiții consistente pentru menținerea producției”.

Guvernul a negociat redevențele pentru 2026 netransparent

Recent, guvernul și OMV Petrom au ajuns la un acord pentru creșterea redevențelor cu aproximativ 40% începând din 2026. În schimb, acordurile petroliere pentru exploatările onshore au fost prelungite cu 15 ani.

Valorile anuale ale redevențelor plătite de OMV Petrom au fluctuat considerabil, de la 406 milioane de lei până la un maxim de aproape 2 miliarde de lei în 2022. Acest vârf a fost atribuit impactului războiului din Ucraina asupra prețurilor energiei.

Potrivit Mediafax, negocierile dintre guvern și OMV Petrom s-au desfășurat „în spatele ușilor închise”, ridicând întrebări despre transparența procesului.

Cum a fost privatizat Petrom

În 2004 a avut loc privatizarea companiei Petrom, în mandatul Guvernului PSD condus de Adrian Năstase. Astfel, grupul austriac OMV a preluat o participație de 51,01% din capitalul Petrom în urma unei tranzacții de 1,5 miliarde de euro, potrivit Adevărul.

OMV a cumpărat de la statul român 33,34% din acțiuni pentru 669 milioane euro și a majorat capitalul social cu 830,6 milioane euro, pentru a ajunge la participația de 51%.

În 2003, Ovidiu Tender, alături de Frank Timiș au participat la privatizarea Petrom. În acest scop, s-au asociat cu un gigant american, Halliburton, care fusese condus de vicepreședintele SUA de la acea vreme, Dick Cheney.

În 2019, Ovidiu Tender a făcut dezvăluiri despre condițiile în care statul român a renunțat la un „monopol” extrem de profitabil din punct de vedere economic aprobând vânzarea către un grup austriac.

„Compania Petrom, mi s-ar fi părut normal să nu se privatizeze așa cum s-a privatizat. Nu poți să cedezi tu, statul, monopol din mâinile tale în mâini private. Dar dacă tot au decis privatizarea – pentru că practic în ceea ce privește țițeiul, compania Petrom are monopol, că ce mai au restul este foarte puțin – în primul rând trebuia separată producția de exploatare de distribuție și făcute companii separate, care, fiecare să fie privatizate.

Dar s-a trecut, după cum v-am spus, un monopol din mâinile statului în mâini private. În aceste condiții era extrem de interesantă pentru multă lume. La vremea respectivă, Petromul avea rezerve cunoscute de 1 miliard de barili de țiței. La prețul de atunci al țițeiul, la condițiile geologice din România și la ceea ce se întâmpla aici, se putea vinde țițeiul cu 10 dolari barilul.

Magnatul spunea că s-a asociat cu Frank Timiș și a format un consorțiu de trei firme cu ajutorul companiilor Halliburton și Regal Petroleum, ca să poată participa la licitație. Însă planul lor a fost dărâmat după ce au fost respinși la finalul primei runde de negocieri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro