Pericolul proiectului de lege „starea de criză” în România: „Ar permite ca Armata să preia conducerea administrativă a țării în caz de instabilitate politică”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Proiectul de lege privind declararea stării de criză în România poate naște abuzuri și poate „deschide ușa dictaturii militare”, în caz de instabilitate politică în țară, atrage atenția Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH). Ministerul Apărării a transmis, marți, că propunerea n-ar mai fi „de actualitate” și a promis că reglementările vor fi prezentate public.
Cuprins:
În forma sa actuală, a declarat, pentru Libertatea, Georgiana Gheorghe, director executiv APADOR-CH, proiectul este unul care permite inclusiv „ca Armata să preia conducerea administrativă a țării în caz de instabilitate politică”.
Definiția vagă a „stării de criză” poate naște abuzuri
Concret, în proiect se prevede modificarea Legii nr. 45/1994 a apărării naționale prin introducerea unei noi situații speciale, situația de criză. Experții reclamă că definiția acestei „stări de criză este” însă prea laxă și ar putea da naștere abuzurilor. Spre deosebire de celelalte stări excepționale, starea de criză poate fi aprobată doar în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, fără aprobarea Parlamentului și, tot în sarcina CSAT, pică și reglementarea atribuțiilor organismului care ar urma să conducă țara într-un astfel de caz: Centrul național militar de comandă.
Astfel, conform documentului prezentat de Libertatea,
- „prin situație de criză în domeniul securității și apărării naționale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate condițiile de viață, sănătate și mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea și apărarea națională, precum și alte valori constituționale (...)”.
Ceea ce APADOR-CH reclamă printre altele este faptul că, în proiect, se stipulează inclusiv faptul că starea de criză poate fi declanșată ca urmare a unor amenințări la adresa stabilității politice, iar asta fără ca Parlamentul să fie măcar întrebat.
O altă prevedere a draftului de proiect este aceea că rezerva militară generală, în caz de război, va fi formată din toți bărbații care au între 18 și 60 de ani și vor putea fi recrutați inclusiv studenți.
Un proiect apărut „pe surse”
În primul rând, susține Georgiana Gheorghe, felul în care a apărut textul modificării legislative, „pe surse” și cu ocolirea unei dezbateri publice, este îngrijorător.
„Acest proiect l-am citit și noi «pe surse», să zic așa, nu e un proiect oficial. Nu l-am găsit nici pe site-ul Ministerului Apărării Naționale, nici pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne - practic, aceste două ministere ar putea iniția această modificare a legii -, deci nu este în proces de transparență decizională acest proiect, dar chiar și așa, el este destul de problematic și probabil că nu este unul nou, având în vedere că se zvonește că ar fi ajuns deja la Consiliul Legislativ, ceea ce presupune că el ar trebui să aibă o serie de alte avize”, explică Georgiana Gheorghe.
„Acțiuni militare decise doar de CSAT, fără Parlament”
Ea adaugă că acest proiect este unul „foarte problematic”, pentru că instituie posibilitatea declarării unei situații excepționale fără aprobarea prealabilă a Parlamentului. Conform comunicatului APADOR-CH, legile românești și Constituția reglementează deja o serie de stări excepționale pentru pregătire în caz de război, dar în cazul tuturor acestora este implicat și Legislativul.
În ce privește cazul de față, instituirea acestei așa-zise stări de criză doar la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) „înseamnă acțiuni militare hotărâte doar de CSAT, nu și de Parlament, așa cum spune Constituția”, arată Gheorghe
Ea explică faptul că avem deja prevăzute în legile naționale și în Constituție următoarele stări excepționale: starea de asediu, starea de urgență, starea de mobilizare parțială/totală și starea de război.
„Toate aceste stări deja reglementate de Constituție și de alte acte normative sunt suficient de acoperitoare. Diferența e că toate presupun o încuviințare din partea Parlamentului”, spune Georgiana Gheorghe de la APADOR-CH.
Ceea ce se vrea acum este crearea unei stări excepționale fără o declarație și încuviințare prealabilă a Parlamentului. Or, acest lucru nu este constituțional. Nu se poate declara o situație de criză fără acordul Parlamentului.Georgiana Gheorghe, APADOR-CH:
Totodată, Georgiana Gheorghe arată că situația de criză, așa cum este ea definită de proiectul de lege în cauză, este mult prea vag explicată și „ar permite ca Armata să preia conducerea administrativă în caz de instabilitate politică”.
„Aș vrea să cred că aceasta este o eroare, și nu o oroare, pentru că, totuși, România este un stat democratic, nu o dictatură militară”, conchide ea.
