Ai intoleranță la gluten? Află ce îți pregătesc parlamentarii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai mulți parlamentari vor să înființeze registrul de evidență a persoanelor cu intoleranță la gluten. La Senat a fost depus un proiect legislativ în acest sens, care prevede ca spitalele, grădinițele și școlile ar urma să fie obligate să asigure porții de mâncare fără gluten.
"Toate alimentele ambalate, medicamentele, suplimentele nutritive şi produsele cosmetice vor vonţine, conform cu fişele de produs şi auditurile interne realizate, una din informaţii: Conţine gluten; Conţine urme de gluten; Produs într-o unitate care procesează alimente care conţin gluten; Nu conţine gluten. Toate unităţile de învăţământ preşcolar şi şcolar vor asigura copiilor cu intoleranţă la gluten, dovedită prin adeverinţă medicacă de la medicul specialist, toate mesele, conform programului la care este înscris copilul. Porţiile de mâncare fără gluten vor fi pregătite în recipiente separate, cu ustensile separate şi din ingrediente inscripţionate "fără gluten", prevede proiectul de lege.
De asemenea, inițiativa legislativă prevede că spitalele din România, cele de stat sau cele private, vor fi obligate să le asigure pacienților cu intoleranță la gluten toate mesele pe care le presupune spitalizarea, notează Mediafax.
Parlamentarii vor și înființarea unui centru care va ține evidența persoanelor diagnosticate cu boli celiace.
"Înfiinţarea Registrului Naţional de Evidenţă a persoanelor diagnosticate cu boală celiacă, de către Centrul de Management pentru Boala Celiacă din cadrul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului, care va avea loc în decurs de maxim 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Registrul va fi completat de către medicii de familie sau medicii gastrenterologi", se arată în proiectul de lege.
În plus, orice constrângere a drepturilor persoanelor cu intoleranță la gluten se va considera discriminare.
"Persoanele cu boală celiacă nu li se va restrânge dreptul la educaţie, la asistenţă medicală, la servicii publice şi la demnitate pe baza absenţei cadrului necesar alimentaţiei şi tratamentul acestora, respectiv absenţa preparatelor alimentare şi medicamentoase fără gluten. Refuzul acordării acestor drepturi din cauza imposibilităţii de a oferi acestor persoane alimente care nu conţin şi nu sunt contaminate cu gluten, reprezintă discriminare", potrivit proiectului.
Intoleranța la gluten: ce înseamnă și ce alimente trebuie să eviți
Boala celiacă este declanşată din ingestia de gluten, au precizat inițiatorii proiectului, în expunerea de motive.
"Boala celiacă sau intoleranţa la gluten este o afecţiune autoimună declanşată din ingestia de gluten (proteina din grâu, secară şi orz) la persoanele cu predispoziţie genetică care afecteazp circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârsta începând cu perioada copilăriei. Netratată sau incorect tratată, această boală poate avea consecinţe de sănătate importante, cum ar fi osteoporoza, infertilitatea, avorturile repetate, anemia prin deficit de fier şi anumite forme de cancer", se arată în proiectul depus la Senat.
De asemenea, parlamentarii care au inițiat proiectul susțin că "boala Celiacă este o condiţie autoimună care nu se vindecă niciodată, dar care poate fi ţinută sub control prin urmarea unei diete strictie fără gluten".
9 semne că ai putea avea intoleranță la gluten. Netratată, aceasta poate duce la apariția unor boli autoimune
La nivel european, 1 din 100 de persoane suferă de boală celiacă.
"Prezenta iniţiativă legislativă are ca scop reglementarea şi recunoaşterea bolii celiace ca o realitate a vremurilor noastre. Există deja statistici concludente asupra indicenţei crescute a bolii celiace şi asupra efectelor subdiagnosticării acesteia. Deşi studii recente arată că între 1:300 până la aproximativ 1:100 din populaţie are această boală, frecvent boala celiacă rămâne nefiagnosticată. Astfel, în 85% dintre cazuri, oamenii trăiesc cu boala celiacă fără măcar să ştie de existenţa acesteia. La nivel european, în medie 1 din 100 de persoane are o boală celiacă, cei mai puţini fiind în Germania (0.3%) şi cei mai mulţi în Finlanda (2.4%). În România, aproximativ 5% dintre persoanele cu risc sunt diagnosticate. Copiii şi adulţii care suferă de boală celiacă şi nu sunt diagnosticaţi şi nu îşi permit să ţină regimul corect sunt predispuşi la dezvoltarea de boli invalidante (cancere de intestine, limfom Hodgkin, ataxie, demenţă, diabet, epilepsie, scleroză multiplă, alte boli autoimune)", prevede proiectul legislativ.
Scopul proiectului legislativ este protecţia persoanelor diagnosticate cu boală celiacă, dar şi urgentarea procedurii de evidenţiere a acestor persoane.
Propunerea legislativă privind protecţia persoanelor cu boală celiacă din România a fost depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată, de mai mulţi parlamentari, printre care liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu, vicepreşedintele ALDE Varujan Vosganian, dar şi deputaţi şi senatori din PNL, USR sau UDMR. Iniţiatorii proiectului de lege susţin că în celelalte state ale UE s-au luat deja măsuri pentru protecţia persoanelor diagnosticate cu această boală.
Află care sunt pericolele din alimentele fără gluten.
sursă foto: Pixabay
Citește și Cele mai periculoase destinații din lume, cu temperaturi extreme, vulcani, gaze toxice, șerpi sau faună otrăvitoare
