Prima, dar şi cea mai grea încercare alui Cioloş este adoptarea bugetului de stat pentru anul viitor, unul în care se găsesc foarte multe majorări de salarii, pensii sau bani pentru comunităţile locale. Deocamdată, Cioloş nu ştie ce “avere” i-a lăsat Victor Ponta în lada de la Ministerul Finanţelor, dar ştie, cu siguranţă, că va avea de dat mulţi bani. Doctorilor, 25 la sută în plus la leafă, dascălilor, 15 la sută mai mult faţă de anul acesta, pensionarilor, 5 la sută şi, colac peste pupăză, ieri, a venit informaţia de la Parlament: mărire de salarii de 10 la sută pentru toţi cei care lucrează în sistemul de stat, adică încă vreo 5 miliarde de lei. Una peste alta, deficitul bugetar de 1,2% din PIB, negociat cu FMI, se va duce undeva la 2% sau chiar peste 3%. Menţionăm însă că aceste măsuri de creşteri salariale au drept scop mărirea puterii de cumpărare a populaţiei, prin care să se relanseze consumul, să se amplifice circulaţia banilor în sistemul economic şi, în final, să se ajungă la o mărire a creşterii economice.
Doar Tăriceanu se opune pe faţă guvernului tehnocrat
Însă pentru a fi sigur că va fi el premierul României, Cioloş va trebui să-i convingă pe parlamentari că merită acest post încredinţat de Iohannis, care i-a cerut clar un Executiv fără politicieni, doar cu specialişti în domeniile pe care le vor conduce. La o primă vedere, fostul comisar european pentru agricultură nu ar trebui să îşi facă probleme că nu va primi cele peste 276 de voturi de care are nevoie pentru a se instala împreună cu echipa la Palatul Victoria. Cioloş şi viitoarea sa echipă au susţinerea totală a liberalilor, pe cea declarată a uneperiştilor, a maghiarilor şi a minorităţilor naţionale, deci ar putea sta fără emoţii, săptămâna viitoare, la votul de învestitură. Social-democraţii lui Liviu Dragnea nu au zis răspicat dacă merg sau nu pe mâna lui Cioloş, iar liberalii democraţi ai lui Tăriceanu şi Constantin nu prea îl vor premier, aceştia dorind un guvern politic, nu format din tehnocraţi.
Totuşi, pentru a fi sigur că îşi va trece echipa de Parlament, ieri, Dacian Cioloş a făcut un tur al tuturor partidelor parlamentare pentru a le spune în câteva cuvinte ce intenţii are ca premier. Printre priorităţile expuse se numără deschiderea guvernului spre societatea civilă.
“Am intenţia să deschid guvernul şi administraţia guvernamentală spre societate, să ascultăm şi să pregătim decizii împreună şi, totodată, în măsura în care Parlamentul va decide să dea mandat acestui guvern, voi lucra îndeaproape cu Parlamentul, cu grupurile politice din Parlament, chiar dacă vorbim de un guvern de tehnocraţi, pentru a progresa împreună pe proiectele pe care o să le propunem”, a menţionat el.
Cuprins:
Mediile politice apropiate premierului desemnat Dacian Cioloş spun că din viitorul său cabinet ar putea face parte şi câţiva actuali titulari ai unor portofolii. Ministerul de Externe se pare că nu îşi va schimba şeful, Bogdan Aurescu fiind preferat de Cioloş, cel al fondurilor europene va fi încredinţat tot lui Marius Nica, precum şi cel al Educaţiei, unde va rămâne actualul vicepremier şi titular al portofoliului, Sorin CÎmpeanu. La Interne ar putea apărea un fost ministru, Constantin Dudu Ionesc u, actualmente consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Klaus Iohannis.
Dacă va reuşi să îşi impună cabinetul de miniştri în faţa parlamentarilor, Guvernul Cioloş va fi cel de-al treilea din istoria postdecembristă a României, format doar din specialişti, fără politicieni. Primul a fost Guvernul Teodor Stolojan (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992), iar cel de-al doilea, Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000). Guvernul de tehnocraţi este acel Executiv în care toţi miniştrii în frunte cu premierul nu sunt membri ai unor partide politice, ci specialişti în domeniile pentru care au fost numiţi miniştri. Adică, să nu mai avem preoţi la Agricultură, economişti la Sănătate şi jurişti la Turism - aşa cum s-a mai întâmplat.
Dacian Cioloş va prezenta marţi în faţa senatorilor şi a deputaţilor noua sa echipă guvernamentală şi programul executivului propus de el pentru relansarea României. Dacă aleşii vor fi de acord cu miniştrii propuşi de Cioloş şi cu viziunea sa de guvernare, atunci acesta va deveni prim-ministru al României, cel puţin până la alegerile parlamentare din toamna anului viitor. De miercuri, după ce va depune jurământul în faţa preşedintelui României, devenind astfel şeful guvernului cu acte în regulă, Cioloş va avea mult mai puţini bani în buzunare. Concret, acesta va pierde cel puţin 240.000 de euro, bani pe care i-ar fi luat dacă nu venea pe postul de premier. Aceşti bani intrau în contul lui Cioloş ca un bonus pentru că, timp de 5 ani, a fost comisar european. Legea europeană spune că foştii comisari europeni beneficiază timp de 3 ani de o indemnizaţie tranzitorie ce poate fi între 40 şi 65 la sută din leafa unui comisar. Ei pierd însă aceste drepturi băneşti dacă devin demnitari. Cum Cioloş avea 20.832 de euro lunar brut, acum el va primi, ca premier, undeva între 8.000 şi 10.000 de euro lunar, în funcţie de vechime. Cioloş a plecat din funcţia de comisar european în iunie 2014, adică de un an şi ceva. Ar fi urmat să primească aceşti bani europeni până în iunie 2017, adică încă doi ani, timp în care ar fi acumulat peste 200.000 de euro. Dar...